Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?

Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!:)))
Aberatiile unui tatar in noapte.

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?
La prima privire, pare o intrebare spusa din gura unui golan de Bucuresti, mai nou vedeta de televiziune. Dar cum tatarii sunt prea putini in Bucuresti ca sa aiba timp sa devina golani, o lasam pe seama subsemnatului.
Si totusi intrebarea este valabila: ori suntem tatari, ori nu mai suntem? Aproape ca-mi vine sa-mi strang mana singur in semn de multumire la ideea acestei asocieri de cuvinte...probabil din cauza orei tarzii din noapte.


Aseara, am aflat si eu de recenta infratire a orasului Medgidia cu orasul Kircaali din Bulgaria. Foarte frumos! Orasele se tot infratesc in ultimul timp, este bine ca nu se casatoresc, ca peste noapte sa ne trezim cu cateva zeci de mii de straini pe strazile orasului cu zestea in brate. In toata aceasta inrudire, se pare ca un rol important a avut Organizatia de Tineret "Ismail Gaspirali" filiala Medgidia - pentru cei ce nu stiu, le spun eu ca sunt aripa tanara a UDTTMR-ului - care prin lungile relatii cu cei din Kircaali au ajuns in postura de a "negocia" aceasta infratire in locul primarului, zic si eu... Relatiile au constat bineinteles in perindarile multiple ale ansamblurilor noastre de dans pe meleaguri bulgaresti. Nimic nou nici in aceasta problema...avem ansambluri...si deplasari de asemenea...prin strainatati...slava Domnului cum ar zice crestinu'. De parca nu ar mai fi ansamblu daca nu merge de cateva ori pe an pana in Turcia. Dar shhht, atingem un subiect sensibil, multi din cei ce citesc aici fiind inhamati in astfel de deplasari.
Anyway, cum ar spune turcul bulgar...Aaa , nu...scuze...am vrut sa spun englezul, dar eram cu gandul la turcii din Kircaali - Bulgaria. Da. In Kircaali sunt numai turci, si asta am aflato de la un prieten tatar din Dobrici-Bulgaria, atunci cand i-am lipit pe peretele facebook-ului mamaliga cu infratirea oraselor cu pricina. Iar el mi-a dat-o murata zicand: "Dar ce cauta tatarii din Romania sa se infrateasca cu un oras in care nu traieste niciun tatar?". Bang! "-Cum adica", zic. "Acolo sunt numai turci!",zice."-Aham",zic. Atat am zis la ce a zis el...
Buun...Ca tot omul care se plictiseste seara si nu are ce face, cutreieram feisbucul pana am dat de o felicitare. Doua fete cucuiete se flatau nespus de reusita organizatiei mai sus mentionate si finalitatea "proiectului" plina de "succesuri". Bagacios cum sunt de nu ma caracterizeaza decat musca'n lapte, le-am criticat succesul. Atata mi-a trebuit! Norocul meu probabil ca nu se pot scoate ochi prin monitor cu intermediul internetului...ori poate m-am ferit si nu mi-am dat seama.
Ce le reprosam eu? De ce se implica o organizatie a tinerilor tatari din Romania, in a infratii Medgidia cu un oras din Bulgaria in care nu gasesti picior de tatar (paranteza)In legatura cu "piciorul de tatar" am aflat de la una dintre interlocutoare ca existau totusi, si anume cateva picioare, stapanite de o familie de tatari , singura din Kircaali, dar foarte inimoasa si atasata de tatarii nostri (inchei paranteza)Acum se impune renumitul "deci"...Deci, ce atata mandrie in tatarime ca niste tatari au facut treaba turcilor, si anume sa infrateasca pe turcii din Kircaali cu turcii din Medgidia, pentru ca tatarii le vor dansa doar la festivaluri. Si nu dansatul este problema, pentru ca bani se vor gasi intotdeauna pentru deplasari la munte, Turcia si Bulgaria, ci faptul ca nu vedeam TATARII in toata aceasta poveste. Mi-a spus una dintre fete ca "tatarii sunt ei" adica mijlocitorii proiectului de infratire. Adica Posta, cu alte cuvinte.

Dupa cum stim, tatarii din Romania, cat si cei din intreaga lume se confrunta cu o problema existentiala. Nu o problema a supravietuirii de genul "ce mancam diseara?" ci "cat timp vom mai exista ca tatari?".Suntem asimilati, ne asimilam, ne uitam limba, ne uitam neamul, nu vedem decat piciorul din barca, nu si pe cel ce zace in gura rechinului. In concluzie, fiecare tatar are rolul de a prelungi existenta natiunii lui cu inca o zi daca se poate. Si asta pentru copiii lor, ca sa stie cine sunt, asa cum si noi am avut privilegiul de sti cine suntem.


S-au rezolvat celelalte probleme ale tinerilor tatari, ne-am infratit cu localitati ce contin comunitati de tatari, si acum am inceput sa le facem si treaba turcilor! Stiam ca tatarii sunt tari, dar nu eram indeajuns de mandru...Se pare ca nu voi mai apuca sa ma mandresc ca tatar ci restul vietii o voi face ca turc. Pentru ca turcizarea este o moda la noi in ultimul timp...de cand cu telenovelele...turcesti.
Noi nu mai "suyemen" ci numai "seviorum" si "...orum seni"...Daca vrei sa fi un tatar cult, trebuie mai nou sa sti turceste si sa uiti limba parintilor, tatara adica. Pai normal, cu tatara nu poti agata un turc si nici nu te poti lipi de bani de sponsorizari(fie vb intre noi ;)
Mi-au spus ca sunt prieteni de multi ani cu turcii din Kircaali, ca ei le apreciaza dansurile, si obiceiurile si...toate, si ca inteleg pana si tatara, si ca ii iubesc, bla bla bla...Bine, si totusi, cu tatarii vostri cum ramane. Nu credeti ca atata timp cat v-ati ocupat de acest "proiect", v-ati neglijat scopul existentei? Lunile in care ati alergat si ati pus la cale tarasenia cu turcii din Bulgaria, se scad din existenta tatarilor ca neam. Evident ca exagerez, dar poate asa inteleg si ele pentru ca pe facebook nu am ajuns la nicio concluzie...Ele cu ale lor, eu cu a mea intrebare retorica:
ORI SUNTEM TATARI, ORI NU MAI SUNTEM?!


SUBIECTUL URMATORULUI ARTICOL: Concursurilor de "miss si mister tatar" de la seratele tineresti aka "targul de vite" la puterea toplanti. Alinierea noastra in randul lumii, din care nu vom mai face parte daca vom continua in acest fel .

Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!:)))