Tatar bar mı dep soraganlarga - Mehmet Niyazi
1 comentarii
Mehmet Niyazi
"Tatar bar mı" dep kım soray? Men barman.
Atın, şanın bek tanıgan caş Tatarman.
Turkten ozge, tuwganın yoq dunyada,
Turknın ozı, oz qardaşı Şongarman
Millet adım, Türk bolsa da Tarihte
Şanlı adım Tatar... şay dep yazarman.
Oz teregın begenmegen soysızlarga
Gur dawuş man kerekmiysız dep aytarman
Kelgen, geşken hanlıqlarnı, barlıqlarnı
Yoqtır degen qansızlaga caw bolarman
Saw bol aruw millet, bugun yuqlasan da,
Koz yaşım man betın sıypap men yatarman
Talq bolsan da qalq qatında şohretın bar
Kun korırsın sen de qalktay itibar man
Men kormesem sawlıgımda bunday kunler
Mezarımda Tatar qayday? dep sorarman.
Tatar qayda dep sorarman mezarımdan,
Alalmasam yaqşı cewap, ah... cılarman.
Around The Black Sea : Tatarii fara pamant
0 comentarii Tatarii (Sevastopol, Simferopol, Yalta)
luni, iulie 26th, 2010
Din Sevastopol facem un tur al capatului sudic al Crimeei prin capitala Simferopol, Alushta,Yalta si inapoi. Este zona din care in ‘44 populatia tatara, cam 100 de mii de oameni, a fost deportata in intregime in Uzbekistan. Desi au fost primii care au fost deportati in totalitate, au fost ultimii care au primit acceptul sa se intoarca.
In jur de 250 de mii s-au intors in ultimii 20 de ani si si-au gasit locuintele ocupate de rusi sau ucraineni. Majoritatea asezarilor erau in apropierea Marii Negre, pamanturi care acuma sunt considerate foarte valoroase datorita turismului. De 20 de ani se lupta cu statul, cu politia, cu cazacii si cu companiile private pentru a-si recastiga bucata cu bucata locuri de casa.
Am intrat inaintea pranzului in centrul Simferopol unde o mana de barbati, femei si copii protesteaza cu pancarde si sirene sub un soare ucigator. Trecatorii nu-i baga in seama pe barbatii chei, cu barbi stufoase sau mustati prelungi, imbracati in alb. De la umbra ii observa fara nici un interes vreo trei politisti. Tatarii au reinceput protestele, aici si la Kiev. Cer pamant, acte pe pamantul ocupat si conectarea la utilitati. Nariman, un tanar inalt, fata osoasa, par saten si ochi verzi ne ia in primire. Este activist al organizatiei tatare Awdet. In afara de rusa vorbeste ceva germana pentru ca a lucrat in constructii in Elvetia, la Zürich.
Narimar s-a nascut langa Tashkent si a venit in Crimeea in ‘89. Pana in ‘90 intreaga lui familie vanduse deja tot ce avea in Uzbekistan si a incercat sa se stabileasca pe malul Marii Negre, in zona de unde au fost deportati. Narimar ne spune ca la inceputul anilor ‘90 tatarii au incercat sa-si cumpere proprietatile. Banii incasati pe casele din Uzbekistan au fost destul de putini, pentru ca, odata cu familia lui Narimar, sute de mii de alti deportati si-au vandut proprietatile si s-au intors in zona Marii Negre. In acelasi timp, sub valul de intoarceri tatare, pamantul in Ucraina s-a scumpit. Tatarii au cerut guvernului sa primeasca pamant in zonele de unde au fost deportati. Guvernul le-a oferit insa parcele la sute de kilometri distanta, intr-o zona pustie si saraca, in nordul Crimeei. Tatarii s-au organizat si au inceput primele preluari cu forta.
In cartierul Balaklovska, o baza militara a orasului Simferopol a fost desfiintata. 42 de hectare de pamant s-au eliberat si tatarii au cerut sa primeasca loc de casa. Guvernul le-a spus ca nu exista pamant disponibil si a incercat sa vanda terenul catre companii private. Tatarii au ocupat cu forta pamantul, s-au luptat cu politia si au izgonit compania. Batalia continua in justitie. Intre timp, tatarii au parcelat terenul pentru 80 de familii si au construit pe fiecare lot cate un adapost din chirpici – o casa de patru metri patrati, cu acoperis si o usa. Este emblema terenurilor pe care le-au luat in stapanire tatarii in Crimeea, un fel de squat-uri tataresti. Campuri intregi in jurul Simferopol si pe drumul de 30 de km catre litoral sunt impanzite de astfel de constructii. Cei cu bani incep sa-si ridice case in toata regula, planteaza livezi si isi muta toata familia, chiar daca nu au acte de proprietate si nici utilitati.
 | |||
| Baraci ale tatarilor Crimeeni la intoarcerea lor din Surghiun pe pamanturile stramosesti ale Crimeei |
Narimar vrea sa ne arate una din primele asezari ocupate de tatari cu forta in urma cu 20 de ani, langa orasul de pe coasta, Alushta. Pe drum imi indica pe stanga si pe dreapta campii ocupate cu forta de tatari si transformate in sate. Vin in discutie cazacii, forta principala de agitatie folosita de guvernul local impotriva tatarilor. “Cazacii sunt niste actori, nu isi dau seama ca sunt manipulati” imi spune Narimar. Dupa parerea lui tensiuni nu exista cu localnicii, spiritele sunt doar agitate politic in preajma alegerilor. Imi da ca exemplu o campie pe langa care trecem, unde cazacii au fost adusi sa protesteze impotriva tatarilor, dar si-au dat seama ca nu le-ar strica pamantul. Potrivit lui Narimar, cazacii si tatarii si-au impartit campia in doua si au ocupat-o impreuna. Dupa modelul tataresc, cazacii si-au ridicat casute din chirpici pe care asteapta sa le dezvolte.
Izobilne este la cinci kilometri de coasta, langa Alushta. Unchiul lui, Seif, si-a organizat o gospodarie de vis pe varful unui deal. In spate se vad varfurile stancoase ale muntilor Crimeei. Sub gradina lui se intinde o vale acoperita de vie, iar in zare se vede marea. Seif a stat trei luni la inchisoare pentru luptele cu politia. Nici acum nu are acte pe teren, dar are toate utilitatile necesare. Traieste ca toti vecinii din turism, casa lui fiind transformata in pensiune. Are o curte plina cu pepeni, piersici, mere si o multime de smochini. In vale, langa mare, imi arata o pata galbena de pamant care va fi in curind ocupata de tatari. Nepotul lui, Narimar, se pregateste sa-si ridice casa acolo.
sursa: theblacksea.eu
Românii şi Hoarda de Aur
1 comentarii Tătarii, chemaţi să-şi cunoască trecutul din lucrarea „Românii şi Hoarda de Aur“
Una dintre puţinele lucrări care vorbesc despre trecutul tătarilor pe teritoriul României a fost lansată sâmbătă, la Universitatea „Ovidius”. Este vorba despre cartea „Românii şi Hoarda de Aur”, ce poartă semnătura istoricului Alexandru I. Gonţa, o reeditare a lucrării apărute în 1983, la München. Cartea, aşa cum a precizat şi deputatul UDTTMR Aledin Amet, umple un gol î
n ceea ce priveşte istoria tătarilor. Este o carte, aşa cum reiese din aprecierile liderilor tătari, scrisă într-un mod obiectiv. Mai presus de toate, „Românii şi Hoarda de Aur” nu este o lucrare pătimaşă, încercând să ofere cititorilor o abordare obiectivă a problematicii, chiar şi acolo unde mărturiile directe lipsesc. „Chiar şi atunci când studiază o perioadă pentru care lipsesc mărturii directe, Alexandru Gonţa reuşeşte să restabilească adevărul istoric făcând apel la tradiţie, la confruntarea cu datele geografice prezente, la analogie şi deducţie, sau lăsându-se condus de intuiţia lui istorică”, precizează şi George Ciorănescu.Cartea prezintă perioada 1241 - 1502 şi ar fi trebuit să fie prima parte a unei lucrări mai vaste ce trebuia să mai cuprindă şi un studiu în completare intitulat „Românii şi Hanatul Crimeii sub suzeranitatea Înaltei Porţi (1492 - 1792)”. Studiul nu a fost dus, însă, la bun sfârşit ca urmare a decesului autorului.
Alături de lucrările marelui cărturar Dimitrie Cantemir, ale lui Aurelian Sacerdoţeanu, dar şi ale autorilor tătari Tasin Gemil, Memet Ablai şi Memet Ali Ecrem, mulţi dintre tătari consideră că lucrarea lansată sâmbătă este una deosebit de importantă prin informaţiile pe care le oferă.
„Din păcate, noi nu ne-am putut raporta la o istoriografie obiectivă, cele sovietice fiind naţionaliste, motiv pentru care astfel de lucrări, precum cea lansată sâmbătă, sunt binevenite pentru comunitatea noastră. Sunt foarte puţine date despre trecutul nostru şi astfel de lucrări ne interesează în mod special pentru că şi noi dorim să aflăm adevărul”, apreciază deputatul tătar Aledin Amet. Că lucrarea este una valoroasă pentru comunitatea tătară o demonstrează şi faptul că Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Musulmani din România va achiziţiona mai multe exemplare pentru a le împărţi membrilor interesaţi de istoria lor. Este unul dintre demersurile culturale pe care uniunea le face, domeniu în care, potrivit preşedintelui UDTTMR, Varol Amet, organizaţia îşi propune să investească în continuare.
Ideea reeditării lucrării „Românii şi Hoarda de Aur” a aparţinut deputatului Aledin Amet şi prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, instituţiile implicate apoi efectiv în procesul de apariţie fiind Universitatea „Ovidius”, UDTTMR şi Casa Editorială Demiurg.
sursa: cugetliber.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
