Călăreţii Apocalipsei (documentar)

1

2

3


4

5

Lunile/Aylar ; Zilele saptămânii/Aptanîn kunlerıî

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

luna = ay

an = sene, yîl
Ianuarie = Oşaq
Februarie = Şubat
Martie = Mart
Aprilie = Nisan
Mai = Mayîs
Iunie = Hazîran
Iulie = Temmuz
August = Awgustos
Septembrie = Ewlîl
Octombrie = Egîm
Noiembrie = Qasîm
Decembrie = Aralîq
calendar 2010 = kunsayîm 2010

saptamana = apta

zi = kun
Luni = Pazartesî
Marţi = Salî
Miercuri = Şarşembî
Joi = Perşembî
Vineri = Cuma
Sâmbată = Cumartesî
Duminică = Pazar

Lunile anului din perioada anteislamica
Eskî tatarşanîn aylarîn atlarî

Ianuarie = QaraQîş

Februarie = SuyuwAyî

Martie = ArtîArîq

Aprilie = Qoralay

Mai = BaşQusqan

Iunie = YazAyî

Iulie = Ulug'ay

August = Șuruqay

Septembrie = AyruqsîAy

Octombrie = KuzAyî

Noiembrie = Sog'umayî

Decembrie = QîşAyî

Enver Izmailov - Eastern Funk (muzica)

Enver Izmailov - Eastern Funk

Punctele cardinale/Anaconlar

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Istanbul - Capitala Culturală Europeană în 2010

Desemnat de Uniunea Europeană capitală culturală în 2010, încă din 2006, Istanbul este primul oraş turc cu acest statut şi speră să atragă până la 10 milioane de vizitatori, cu cele 170 de evenimente pe care municipalitatea le va desfăşura în acest an. Fostă capitală a Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin şi a Imperiului Otoman, Istanbul a avut anul trecut 7,5 milioane de turişti.

Însă atribuirea statutului de capitală culturală europeană în 2010 - alături de Pecs (Ungaria) şi Essen (Germania) - are şi o dimensiune politică pentru Turcia, care, în 2005, a început procesul de aderare la Uniunea Europeană, respins de ţări membre precum Franţa şi Germania, este de părere Cengiz Aktar, specialist în relaţii Turcia - UE la Universitatea Bahçeşehir din Istanbul.
"Există evident o legătură între acest titlu (de capitală europeană) şi procesul european de aderare a Turciei, măcar posibilitatea de a arăta Turcia Europei şi Europa Turciei", mai spune analistul, care a fost unul dintre cei care au iniţiat candidatura Istanbulului la statutul de capitală culturală europeană.

Fondat de împăratul roman Constantin în anul 330, cu numele de Constantinopol, Istanbul, în prezent o aglomerare urbană, de 14 milioane de locuitori, ce se întinde pe zeci de kilometri în jurul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia, se doreşte a fi o punte între culturi.

Agenţia "Istanbul-2010", care se ocupă de programul capitalei culturale, are circa 520 de proiecte, dintre care două treimi sunt dedicate punerii în valoare a patrimoniului istoric şi o treime, manifestărilor artistice, potrivit secretarului general al agenţiei, Yilmaz Kurt.

Printre evenimentele ce urmează să aibă loc se numără deschiderea, în luna iulie, a "Muzeului inocenţei", conceput de laureatul premiului Nobel pentru literatură Orhan Pamuk, expoziţia "De la Bizanţ la Istanbul" (septembrie - noiembrie), prezentată deja la Paris, Festivalul european de teatru universitar sau concertul U2, programat în septembrie.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Pâna în prezent, circa 40 de oraşe au deţinut acest titlu.
În 2009, Vilnius a avut statutul de capitală culturală europeană alături de oraşul austriac Linz, iar în 2007, statutul de capitală culturală europeană a fost împărţit de Sibiu şi Luxemburg.
În 2011, acest titlu va fi deţinut de Turku (Finlanda) şi Tallin (Estonia), oraşele Guimaraes (Portugalia) şi Maribor (Slovenia) vor fi capitale culturale europene în 2012, iar Marsilia (Franţa) şi Kosice (Slovacia) vor beneficia de acelaşi statut, în 2013. Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care câştigă acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

mediafax.ro

Ţările turcice din Asia Centrală

In partea de sud a fostei Uniuni Sovietice, inghesuite intre Rusia si Iran,Afghanistan de la nord la sud si intre Caucaz si China de la vest la est, se afla cinci republici turcice musulmane care si-au dobandit independenta o data cu destramarea Uniunii Sovietice. Aceste tari : Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan si Azerbaidjan , au devenit centrul interesului international datorita bogatiei resurselor lor naturale.

Amplasarea geografica a acestor state le confera o considerabila importanta strategica. Se poate spune ca ele stau realmente calare pe Europa si Asia, iar cand petrolul va incepe sa curga (rutele nu sunt inca sigure) politica prosperitatii si a influentei se va intensifica.

Hărţi state,locaţii,teritorii turcice

Pe urmele lui Marco Polo.Turkmenistanul de Est/Uiguristan (documentar)

1. Karakul & Kashgar

2. Yengisar & Hotan

3. Deşertul Taklamakan & Aksai

Camping de iurte mongole în România

Câmpu Cetăţii ,jud. Mureş

realitatea.net

Anotimpurile/Mewsımler

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Primavara = Baar , Koklem
Vara = Yaz
Toamna = Kuz

Iarna = Qış

Eki işek (desene animate uigur)

uygur cizgi film

Tatar kızı

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Tatar kızı
Neriman Ibraim

Selbı boylı, uzun şaşlı
Tatar kızı.
Deren kozlı, kara kaşlı
Tatar kızı.

Başında oyalı şember,
Şaşlerı betıne ceter.
Kozlerı surmelıdır,
Betlerı şeşektiydır.

Tobıgından entarısı,
Belınde kawkaz kuşagı.
Kolında bılezıklerı,
Parmakta yuzuklerı.

Tokır kara kılımın,
Işler cunden karpetın,
Tıger ipek nagışın,
Maramasın, şewresın.

Aytar tatlı maneler,
Şalar eskı durkuler.
Orer ine oyasın,
Bekli turar yaresın.

Tatar kızı, tatar kızı
Kalmadı onın azı-tuzı.
Atlaz entar, kiygen kızlar
Sahnege şıgıp oynarlar.

Şımdıgı tatar kızları
Hatırlatır o kunlernı.
Marama salıp, fes kiyıp
Canlandırar adetlerımıznı.

Fata de tătar

Stefan Vlad - Fata de tătar (cadânească; muzica populara dobrogeana)

Fata de tatar

Kırım kızı

Hakan Gürtunca - Kırım kızı

foto de la Festivalul International al Portului,Dansului si Cantecului Turco-Tatar 2009 Constanta

D'ale casei / Uy şiylerî

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

casa = üy
constructie = qalaw
perete = duwar
acoperiş = üy tobe
streaşina = şaşaq
coş de fum = şığaraq
mansarda = tawan arası
podul casei/tavan = tawan
beci = certore
podea = töşe, cer
uşa = qapı
cheie = anaqtar
clanţa = şekĭ
fereastra = pencere
geam = cam
bec = şıraq
camera = oda
intrare = kĭrew

gradina = qora
zona cu vie = baqlıq
curte = azbar
cuptor = pĭrĭn
zona de gatit din curte = șalaș

toaleta = kenep
wc = qale
spalatorie/baie = abdesane
olita = badiye
cada = şapşaq
chiuveta = lavabo
duș = cawıq
săpun = sabın

dormitor = ĭşker
sufragerie = mısapır odası
covor = kĭlĭm
pat = cataq
saltea pt. pat = töşek
saltea pt. sezut = mĭnder
patura = potra
perna = yastıq
plapuma = yorqan
cufar = sandıq
dulap = dolap
tablou/poza = resĭm
perdea = perde

bucatarie = aşqana
soba, teracota = peşqa
cuptor = peş
burete = cuwğıș
chibrit = sernĭk
masa = sıpra
masuta = qona
scaun = skembe
scaunel = otırğış
cana = meşerpe
pahar = qade
ceaşca = pılcan
farfurie = şanaq, tabaq
scrumiera = kül-tabaq
lingura = qaşıq
furculita = şatal
cutit = pışaq
polonic = şomış
cratita = tencĭre
strachina = sawıt
tava = tawa
cazan = qazan
lighean = eleken
facaleţ = oqlau
sita = şeltek
paleta = kepșe
strecuratoare = suzğıș
ibric = cezbe
ibric mare(folosit la spalat)= quman
solniţa = tuzlıq
sticla = ĭşe
cutie = qutıq
prosop = testĭmal

unealtă = alet
foarfeca = maqas
ac = iyne
ac de siguranta = kĭrtliyne
degetar = oymaq
aţă = cîp
ciocan = şökĭş
tezla = şot
nicovala = zindan
cui = mıq
cleşte = kelpedĭn
patent = tüz kelpedĭn
ferăstrău = pışqı
topor = balta
menghina = mengene
furca = senek
grebla = tırnawış
cazma = qazma
lopata = kürek
secera = oraq
coasa = şalğı
sapa = şapa
coş = sepet
butoi = metiy
perie = purșı
mătura = sĭbĭrtkĭ
făraş = kürekbaş
cleşte pt. rufe = qısqış
cancioc = kepşe, omaş
mistrie = mala
vopsea = boya
bidinea = kreş-pırşısı, badana
perie, pensula = pırșı
galeata = qopqa
scara = basamaq
treapta = bosağa
fier de calcat = uytı
roabă = tașke

stâlp = dĭrek
arac = tĭ

rek
băț = tayaq
bîtă = șoqmar

grajd = dam

leagăn = salıncaq
minge = top
zar = taș