Congresul Mondial al Tatarilor Crimeeni
Dunya Qîrîm Tatar Kongresî (Qurultay)
Sarind peste orice introducere, voi spune ca am fost acolo, la
Congresul Mondial al Tatarilor Crimeeni care a avut loc la Ankara, timp de doua zile, pe 1 si 2 august 2015. Este al doilea Congres al tatarilor crimeeni, primul avand loc in Crimeea, in mai 2009 la Akmescit (Simferopol). Un Congres bine organizat si care si-a atins scopurile. In primul rand, o mare realizare a acestui congres a fost reunirea a mai multe comunitati de tatari crimeeni din toata lumea. Nu am sa va dau cifre si nume pentru ca le puteti afla din diverse surse deja existente, oficiale sau jurnalistice, insa noi vom discuta mai mult despre culisele congresului. Dar ca sa stim despre ce vorbim, am sa va spun pe scurt ca d-nul Refat Ciubar[
Çubarov] a fost ales presedinte al Congresului, dupa retragerea si la propunerea d-nului Mustafa Abdulgemil Qîrîmoglu, iar in Comitetul Executiv, din partea Romaniei au fost alesi d-nii Gelil Eserghep, Samir Menan si Metin Omer.
Firul povestii "romanesti"
Intai de toate, probabil ca vreti sa stiti cum am ajuns eu acolo. Am fost al doilea delegat din partea
comunitatii tatare din Tuzla al carui membru sunt, primul fiind dl Resid Taner, presedinte al UDTTMR Tuzla. Fiind cunoscut pt activitatea mea, am fost intrebat daca doresc sa merg, am vrut, am mers. As vrea sa specific in mod special, ca, contrar convingerilor unora, nu mi s-a impus, nu mi s-a recomandat sau nu mi s-a conditionat prezenta acolo in vreun fel. Asta ca sa eliminam speculatii precum ca am fost acolo pt a vota la sugestie.
Inca de pe drum, am inteles ca spre congres se mai indreapta un grup, din afara celui organizat sub insemnele uniunii. Un ONG, dupa cum spun unii, desi eu m-am interesat la lansarea petitiei pentru numele de "Tatar" si nu am gasit o astfel de inregistrare a vreunei organizatii tataresti. In fine, acel grup era al d-lui Sali Negeat si sustinatorii acestuia la calitatea de membru in Comitetul Executiv al Congresului. Nu am sa insist pe numele secunzilor sau tertilor, pt ca nu este foarte important acest aspect. Din ce ma inteles mai tarziu, acesta, respectiv dl Sali Negeat, isi facuse apele cu diversi lideri ai tatarilor din Turcia, dar si pe langa cei din Crimeea si Bulgaria, informandu-i pe acestia ca in Romania exista doua (2) Uniuni ale tatarilor. Fac o paranteza, ca sa intelegi pozitia mea in aceasta privinta. Pt mine, in Romania, exista doar o Uniune, si asa trebuie sa ramana, fiindca noi vrem "Bîrlîk", nu" Ayrîlîq". Daca cineva are un dinte pt actuala conducere, o acuza de ceva anume sau de impotenta, exista instrumente legale si statutare de lupta. Solutia pt noi nu este de a ne face fiecare cate o Uniune, pt ca avem idei, perceptii sau interese diferite. Asadar, ideea de uniune primeaza pt mine, si de aceea am fost prezent acolo in sprijinul acesteia. Inchei paranteza. In urma unei false informari a celor de peste granita, acesta spera sa dovedeasca un post de congressMan (daca intelegeti aluzia :).
Au avut loc negocieri aprinse. Carti scoase din maneca, cacealmale, ași aruncati pe masa in ultima clipa, disperare si extaz. Sa nu credeti ca noi, cei din Romania am fost cei mai breji, negocieri dure ducandu-se si pe terenul Turciei, a Ucrainei si Crimeei. De ce aceasta poveste dura? Romania avea dreptul de a alege prin vot doi membri in cadrul Comitetul Executiv, plus unul ales de presedintele Congresului. Necunoscandu-se exact regulile jocului, fiecare dintre combatanti si-au jucat atuurile, sperand sa aiba castig de cauza. Dl Sali Negeat, a sperat ca intreg congresul va vota pentru fiecare membru in parte. Insa s-a inselat, pt ca si logic fiind, votantii din Turcia nu pot alege membri din Romania din simplul motiv ca nu ii cunosc. Desi s-a incercat din rasputeri introducerea unui vot al intregului grup de delegati, in final aceasta nu s-a aprobat.
Pe partea cealalta,Uniunea (UDTTMR), prin combatantul ei, dl Gelil Eserghep, a mizat pe cartea Romaniei, a statutului ei de membra a Uniunii Europene si NATO. De altfel, prima noastra oprire a fost la Ambasada Romaniei la Ankara, unde la invitatia dlui ambasador Radu Onofrei, intreaga delegatie a fost tratata cu un mesaj de bun venit, respect si intreg sprijinul catre comunitatea tatara, dar nu in ultimul rand, apa rece, suc si cafea. Primirea intregii delegatii a avut loc in sala de oaspeti a ambasadei. Sincer, eu speram cel mult la umbra unui copac, in timp ce "bașcanii" s-ar fi lafait la aer coditionat. Dar dupa cum am zis, nu a fost asa. Revenind la negocierile pt alegerea taberei celui de al treilea membru al C.E., la care tanjea si partea lui Negeat Sali, cartea ambasadorului a fost una foaste importanta in economia jocului. Ambasadorul Romaniei a fost prezent in sala congresului, si si-a exprimat sprijinul catre singura Uniune pe care statul Roman o sprijina. Intr-un final, in urma anuntului dlui
presedinte Çubarov privind alegerea sa, toti am avut o surpriza cand a fost rostit numele dlui Metin Omer. Acesta este aparut relativ recent in esichierul uniunii, dansul
fiind cel care sustine cursul "Istoria și civilizația tătarilor" la Universitatea "Ovidius" din Constanta. Nu cunosc exact varsta lui, este tanar fara indoiala, iar ca prima impresie pare a fi OK. Sper sa raman cu aceasta impresie si peste ani, si il felicit pe aceasta cale pentru aceasta functie. Am pomenit de functie intentionat, si sper ca toti cei alesi sa fie responsabili pe functiile lor, pentru ca nu sunt onorifice ci sunt de responsabilitate! Asta a fost a doua carte a Uniunii si a dlui Eserghep, probabil. Un tanar cu potential si scoala facuta la Ankara, venit oarecum din afara "cercului", nu putea fi decat o propunere tentanta pt alegerea dlui Çubarov.
Asadar, G. Eserghep 1 - 0 Sali N. Insa cred ca pt Sali N. este mai mult decat un 0, o infrangere crunta care il scoate mult (ca sa nu spun total) in afara politicii tataresti din Dobrogea. G. Eserghep e pe val, si poate acum sa demonstreze, in numele unitatii tatare, tatarilor din Crimeea, dar si tatarilor din Turcia, care s-au impotrivit Uniunii prin sustinerea lui Sali N., ca s-au inselat in privinta lui. In opinia mea,faptul ca Eserghep G. nu a organizat anul trecut miting de sustinere a tatarilor din Crimeea, i-a dat lui Sali N. spatiu de jonglat. Sali N. s-a folosit de neorganizarea unui miting din partea Uniunii, si a unuia organizat de el pentru a ii atrage de partea sa pe "crimeeni" si "turci". Desi, cred ca jumatate din participantii la miting au venit in urma propagandei facute de mine, eu insumi venind acolo cu rude si prieteni. Anul acesta a atacat prin recomandarea boicotarii mitingului organizat de Uniune. G. Eserghep, pt ca a dus o orientare mai mare a uniunii catre tatarism in detrimentul turcismului, a cantarit mult la pierderea sprijinului "crimeenilor" si a "turcilor", din motive lesne de inteles ce reies din afinitatea acestora pentru limba si istoria turca. Sali Negeat insa, una peste alta, a pierdut pe mana sa, jucand neinspirat cartea egoismului politic. Nu s-a dat la o parte de la a jigni pe cei 70 de delegati votanti ai Uniunii, spunandu-i lui Çubarov ca acestia nu stiu ce este democratia si ca acestia traiesc sub dictatura. Personal, nu m-a mirat. Insa nu i-a iesit, primul zvon precum ca niste turisti s-ar indrepta in paralel cu noi spre Ankara, adeverindu-se. Cu toate acestea, desi nu ma da optimismul afara din casa in aceasta privinta, eu sper ca partile sa concilieze. Daca interesul lor este pro-tataresc, este nevoie de noi toti, de umarul fiecaruia. Nu suntem atat de multi incat sa ne pierdem in "opozitie". Si stim foarte bine toti, sunt interese mari la mijloc, nu trebuie sa ne ascundem dupa cires, asa ca ar fi bine ca toti sa demonstreze ca sunt tatari si muncesc pentru interesul tatarilor, nu pentru oportunitati de afaceri.
Dincolo de toate aceste dispute, incrancenari si negocieri, toate taberele au muncit, s-au luat decizii comune, s-au ales membri, s-a adoptat rezolutia, sau adus corecturi si inca se vor mai aduce, in final congresul si-a atins obiectivele. Noi suntem firi cu personalitati foarte puternice, incapatanate, poate exagerat de multe ori, dar stim pana la urma unde ne este locul in istorie, si asta ne ghideaza pentru a merge mai departe.
Insa cea mai buna si optimista stire a fost aceea care, in eventualitatea in care, maine Crimeea ar reveni Ucrainei, s-ar numi Republica Tatara Crimeea! Si asta a promis Ucraina! Iar daca cineva mai avea vreun dubiu ca tatarii din Crimeea sunt pro-ucrainieni, le-o spulber eu. La congres s-a intonat si imnul Ucrainei, pe langa cel al tatarilor si cel al Turciei, tara gazda (hai sa fim rezonabili! ;). Un oficial ucrainian, Ministrul
de Externe Pavlo Klimkin, a tinut un discurs si a transmis mesajul de sustinere al presedintelui Ucrainei, Petro Poroșenko.
Atat deocamdata, dar voi reveni cu partea a doua a acestei file de poveste, apartinatoare de acum istoriei tatarilor, si la care eu am luat parte, cu mandrie si emotie.
mai multe poze aici si aici
