- Tatarman

Qaytarma (filîm)

Publicat de tatarman la joi, iulie 04, 2013 0 comentarii

Primul film al tatarilor din Crimeea, Kaytarma (2013), este realizat pe subiectul Deportarii tatarilor din Crimeea in 18 Mai 1944 la ordinul lui Stalin si la initiativa bolsevicilor. Povestea este tesuta in jurul lui Sultan Amet Han, erou real al tatarilor crimeeni si al aviatiei sovietice, si surprinde exact momentele de dinainte si din timpul Surgunului. Filmul este bilingv, in limba rusa(ucrainiana?) si tatara crimeeana. Vizionare placuta! :) REEDITARE filmul este acum pe vimeo!
https://vimeo.com/82883914

Alim Aydamaq, haiducul tatar

Publicat de tatarman la luni, aprilie 01, 2013 1 comentarii

Alim Aydamaq este un erou si un "Robin Hood" al natiunii tatare. El s-a nascut in 1816 ca fiu al lui Azamat si Kerime, tarani saraci de pe langa Qarasubazar, un sat pe nume Kopurlîkoy, Crimeea. A avut si o sora pe care un mîrza a rapit-o, iar tatal lui, in urma batailor pe care le-a primit incercand sa o salveze, a murit. Inainte de moartea tatalui sau Azamat a lucrat ca pielar insa dupa aceea a devenit argat. Traieste o poveste de dragoste cu fiica stapanului sau iar acesta afland il arunca in inchisoare de unde evadeaza dupa mai mult timp, în 1848. Devine haiduc si rebel impotriva țarismului, al celor ce l-au nedreptatit pe el si cei asemeni lui. Conform povestirilor se pare ca actiona in partile Eskî Qîrîm, Kefe, Akmescit, Kezlev, unde jefuia casele bogatilor si pe drumetii avuti. A fost haituit de mîrza si de fostul lui stapan. Se pare ca fost prins pana la urma, batut si exilat in Siberia, de atunci nemaiauzindu-se de el. Insa unele zvonuri inainteaza ideea ca de fapt in fuga lui de prigoana ar fi ajuns in Dobrogea sau in Turcia. Cu toate ca a fost considerat de catre unii ca fiind un talhar si criminal, marea majoritate a poporului l-au apreciat ca pe un erou.

Nawrez 2013

Publicat de tatarman la miercuri, martie 20, 2013 0 comentarii

Ulpet'tay dan tatarşa annatmalar

Publicat de tatarman la joi, ianuarie 31, 2013 0 comentarii

Legenda eroului tatar Şora Batîr, o puteti asculta incepand cu minutul 48:20. Pentru o vizionare mai usoara, va dau mai jos exact momentele cele mai interesante ale intregii filmari.

0:00 Sîlsîlename (genealogie) ; 0:15:00 Mektep zamanî (Reşadie 0:18:38) ; 0:20:00 Nawrez cîrî ; 0:22:42 Şeremezan I ; 0:24:35 Men Tatarman Tatarman / Tatarlar caşlarî ; 0:25;55 Tatarşa Dualar ; 0:27:57 Qîşnîn selamî ; 0:29:56 Unutmam ; 0:35:37 Tisa'dan Deniz'ge (Buyuk Romanya) ; 0:38:00 Bîz Qîrîm ballarîmîz ; 0:39:08 Şol betînde ; 0:39:36 Tatar qîzî ; 0:40:00 Qîrîm Yeşîl Ada ; 0:41:40 Qayerlerde curermîz dostlar ; 0:43:10 Tatar askerî (WALS) ; 0:45:30 Romanya (romence) ; 0:48:20 - 1:46:22 ŞORA BATÎR (destan; masal) ; 1:46:26 Şora Batîr ruhuna El Fatiha (dua) ; 1:46:56 Pîqare kîşînîn qîzî (masal) ; 1:57:15 Cengîl aqay (masal) ; 2:01:43 Ay Alay (durkî) ; 2:05:01 Aydînîz ballar metkepke (durkî) ; 2:06:46 Din ; 2:12:47 Şeremezan II (tatarşa) ; 2:16:22 Ekîtane ILLAHI'ler ; 2:21:38 Turkşe masal ; SON (sfarsit)

Nogay, Qîrîm - Tatarlar

Publicat de tatarman la marți, ianuarie 22, 2013 0 comentarii

SAWLÎQMAN QAL TATARLÎQ

Publicat de tatarman la miercuri, ianuarie 02, 2013 0 comentarii

SAWLÎQMAN QAL TATARLÎQ

Sawlîqman qal Tatarlîq, men ketemen cenkke,
Atîmîn başî aylandî ahret betke.
Senîn uşîn yaşadîm, sensîz olsem,
Bîlmem qatîp kîrermen boş cennetke.

Audarîlgan altawlar, tamular taşqan,
Bo îşlerge bîz tuwîl, melekler şaşqan.
Hîrpalangan menlîkler,qorlangan qîzlar,
Balasîn taşlap anaylar şollerge qaşqan.

Artîma baqsam aq omur, aldîmda olum,
Kop uzamaz belliymen qarangî colum.
Qarşambadan qawetmiy, qolgeden urkmiy,
Son nefeste Tatar dep uzanîr qolîm.

Numan Şelebî Cihan, Akmescît (Simferopol), 1914/1915

Yabangül (Măceşul)

Publicat de tatarman la miercuri, ianuarie 02, 2013 0 comentarii

Yabangül (Măceşul)

Mecdiye'nín anyagında
Kíşkene bír nogay köyde
Fatmetayın qorasında
Aşqan dört güzel şeşek.

Bírer bírer qöşíp ketken
Şeşeklerín üş tanesí,
Qurganlar özlerí qora
Östíreler bírer bala.

Fatmenıñ qorasın süsí
Dört şeşegín kíşkenesí
Er petalí süygí tolí
Müstiy qoqqan, Yabangül.

Dört şeşeknıñ en kencesí
Onıñ bar üş eníştesí;
Bír de anniy Köstencí'de
Yabangül'ní erkez süye.

İ.A. 12-04-01