People...
...and culture
Grupul Bakalar(muzica)
Publicat de tatarman la duminică, ianuarie 10, 2010 0 comentarii
Grup Bakalar (Dobruca/Romanya)
...
...
...
...
...
...
...
...
Plante / Nebatlar
Publicat de tatarman la sâmbătă, ianuarie 09, 2010 2 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
padure = tau , orman
copac = terek
pajiște = otlîq
pajiște = otlîq
arbust = alşaq terek
planta = osîmlîk, nebat
creanga = dal
snop = kulte
snop = kulte
radacina = tamîr
buturuga = şotîq
trunchi = kewde
frunza = yapraq
fruct = cemîş
mugur = tomîrşîq
bulb = soğanaq
rasad = pidan
buchet = top
floare = şeşek
iarba = ot
verdeaţa = yeşîllîk
buruiana = qoray, ot
buruiana = qoray, ot
pir = ayrîq
leguma = terewez
brusture = tulapaqay otî
cactus = qaynana tîlî
floarea-soarelui = kün-tabaq
trandafir = gul-terek
stanjenel = susen, nawrez
garoafa = qarampîl şeşegî
crizantema = kásîm patî
crin = zambaq
lalea = lale
muşcata = atîrşaq
mac = kelînşek şeşegî
liliac = liylak
zambila = sumbul
stanjenel = susen, nawrez
garoafa = qarampîl şeşegî
crizantema = kásîm patî
crin = zambaq
lalea = lale
muşcata = atîrşaq
mac = kelînşek şeşegî
liliac = liylak
zambila = sumbul
narcisa = nergis
bujor = şaqayıq
branduşa = şiydem
ghiocel = aqbardaq, nawrez şeşegî
dovlecel = kebeke
nap = şalğam
leuştean = selamotî
patrunjel = cepare
mărar = darağurt, şebet
morcov = keşîr
pepene = qawîn
fasole = baqla
varză = qapîsta
vânată = patlîcan
roşie = domatis
ardei = buber
ardei iute, ciuşca = aşşî buber
capia = sarî buber
ciupercă = peşmek
cartof = qartop, berenge
castravete = salatalîq
ceapă = soğan
orez = pîrîj
ştevie = atqulaq
usturoi = sarîmsaq
grâu = qîzîlşa, biday
ştevie = atqulaq
usturoi = sarîmsaq
grâu = qîzîlşa, biday
orz = arpa
ovăz = sule
porumb = mîsîr
rapiţa = may şalğamî
arpagic = guwa
bame = kelîn parmağî
bumbac = pamîq
cimbru = keklîk otî
izmă = nane
piper = qara buber
dafin = depne
busuioc = feslegen, reyhan
muştar = ardal
scorţisoara = tarşîn
muştar = ardal
scorţisoara = tarşîn
chimen = zîre
brad = nurus, şîrşî
pin = qadî
arţar = aqşa terek
arţar tataresc = aqşa qayın
cais = qayse
castan = kestane
zarzăr = zerdane
corcoduş = erîk
păr = armît
măr = elma
cireş = kiraz
vişin = vişne
lămâi =ilman
tei = coke
lămâi =ilman
tei = coke
stejar = meşe
paltin = yalanğî
salcâm = qaraqan
salcie = tal
viţă-de-vie = yuzîm
coacăz = qarîlğan
mesteacăn = tozterek
alun = pîndîq
merişor = alîrqan
afin = nure
agriş = şarşay
mălin = kuş kirazî
alga = denîz otî
mălin = kuş kirazî
alga = denîz otî
Adetler .Turukce olimpiyatlarinda
Publicat de tatarman la sâmbătă, ianuarie 09, 2010 0 comentariiSira Gecesi - Kina Gecesi
Corpul uman / Kışının vucıdı
Publicat de tatarman la joi, ianuarie 07, 2010 0 comentariitatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
cap = baş
păr = şaş
nas = murın
nări = tanawlar
gură = awîz
buză = erîn
bărbie = iyek
ureche = qulaq
frunte = mannay
obraz = bet
barbă = saqal
mustaţă = mîyik
geană = kîrpîk
sprânceană = qaş
dinte = tîş
limbă = tîl
gât = moyîn
umăr = omîz
picior = ayaq
genunchi = tîz
călcâi = tobîq
mijloc = bel
mână,braţ = qol
palma = aya
palma = aya
subraţ = qoltîq
cot= tîrsek
deget = parmaq
cot= tîrsek
deget = parmaq
unghie = tîrnaq
inima = curek
ficat = bawır, qaracîger
intestin= barsaq
burta = qursaq
stomac = miyde
os = suyek
laringe = kekîrdek
bronhie = solîşborîşîgî
ombilic = kundîk
ombilic = kundîk
maxilar = şenelek
şold = qalşa
coastă = qabîrg'a
plămâni = aqcîgerler
rinichi = boyîr
Enver Izmailov (muzica)
Publicat de tatarman la marți, ianuarie 05, 2010 0 comentariiEnver Izmailov - Tatarligim (Tatarian folk song)tatar-tatarman.blogspot.com
Enver Izmailov Trio - The balkans/ tatar-tatarman.blogspot.com
Enver Izmailov Trio - Yalta / tatar-tatarman.blogspot.com
Enver Izmailov Trio - Boina/tatar-tatarman.blogspot.com
Originea si evolutia problemei nationale a tatarilor
Publicat de tatarman la luni, ianuarie 04, 2010 0 comentariiOriginea si evolutia problemei nationale a tatarilor
(scurt istoric)
Guner Akmolla
Celebrul testament al lui Petru cel Mare,bine ascuns de politicienii rusi si bolsevici,ne este cunoscut doar din surse externe,probabil ca vor mai trece secole pana va fi dat spre cunostinta lumii civilizate.
Drama poporului meu, drama tatarilor crimeeni incepe cu acest semn testamentar, este continuata cu o fidelitate gotica de Ecaterina a II-a, fiind implinita cu sfintenia bolsevicilor atei, prin Stalin.
Acest document al lui Petru cel Mare numit "Deliul" (Nebunul) de istoricii turci, cere urmasilor sai sa intinda pamanturile "pravoslavnicilor" rusi pana la Marea Neagra si Marea Mediterana. Inghitirea popoarelor din Balcani si desfiintarea Turciei apar ca fapte secundare , spiritul inca viu al "tatucului" Stalin ingrozind prin virulenta si secolul XXI-lea.
In anul 1783 tara trece sub stapanirea rusa iar depopularea zonei cunoaste mai multe forme, precum: confiscarea pamanturilor care apartinusera hanilor si cultelor, marimea exagerata a taxelor catre statul rus, saracirea celor care indrazneau sa se judece pentru pamantul lor, prigoana religiei islamice prin surghiunirea hogilor, a intelectualilor in Siberia sub diverse pretexte, prin desfiintarea scolilor de cult islamic, prin transformarea geamiilor(moscheilor) in biserici, prin arderea cartilor din marile biblioteci, prin interzicerea oricarei editari in limba materna de opere sau manuale scolare, prin acordarea de drepturi speciale colaborationistilor, prin condamnarea fara judecata a celor care incercau sa se impotriveasca ordinelor tariste(apoi bolsevice,fireste).
Asa a inceput un mare proces de stramutare fortata din meleagurile stramosesti in zone in care inca nu exista stapanirea rusa.Muhtegep Ulkusal, in opera sa de mare valoare nationala si internationala, "Tatarii-turci crimeeni (ieri,azi maine)" din care citez ordinul dat de Potemkin personal in 1794,catre Grigore Alexandrovici ca tatarii sa fie scosi in 24 de ore din zonele apropiate de tarm...Valuri dupa valuri se "muta" tatarii din Crimeea cu incepere din anii 1785, 1788, 1790, 1804, 1812, 1829, in numar mare, de 200000, 300000, precum atesta documentele, precum "plang cantecele de pribegie". Drama a durat pana in zilele noastre, cu ani de prigoana cumplita, cum a fost perioada 1860-1880, dar mai ales perioada de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, 1943-1944.
Stalin ordonase inca din 1941 depopularea totala de tatari a Crimeii. Sfarsitul razboiului, mai precis primavara anului 1944 devine un prilej de a acuza mai multe popoare de origine turcica de fraternizare cu nemtii si de tradare, pentru a executa cel mai crud genocid: ramane nici un tatar crimeean in Crimeea!
Presimtind, tatarii din Crimeea au inceput sa fuga din calea "victorioasei armate rosii", multi incercand sa ramana in Romania. Atunci comunitatea tatara din Dobrogea a organizat un Comitet de ajutorare a refugiatilor, ocrotind, gazduind, trimitand pe cei doritori fie in Turcia, fie in SUA.
23 august 1944 a inceput pentru mica noastra natiune cu spaima veche din patrie, venirea rusilor in calitate de ocupanti, insemnand "vanarea tatarilor crimeeni", surghiunul lor in Siberia. Multi s-au predat pentru a salva de repercursiuni pe cei care-i adaposteau, multi au fost prinsi, putini au ramas sperand in salvarea prin venirea americanilor!
Din 1945 comandamentul rus urmareste pe cei care au facut parte din acest comitet national tatar, arestand chiar pe liderul nostru, Negip Hagi Fazîl si pe hogea din Albesti, Abdula Veli Şaip in toamna anului 1945. Ei au reusit sa scape ajutati si de conjunctura favorabila a razboiului neterminat inca in vest si acesta miscare de trupe a mai ingaduit cativa ani de libertat
e pentru cei care se dovedisera capii miscarii nationaliste tatare.
Anul 1948 insa a cutremurat populatia tatara prin arestarea lui Negip Hagi Fazîl, luptator neinfricat, nationalist convins, poet, dramaturg, un militant pentru recunoasterea drepturilor tatarilor in propria lor patrie. peste 5 (cinci) zile cadavrul omului cunoscut in tara si strainatate, purtand urmele unor torturi inimaginabile, este depus la morga!
Negip Hagi Fazîl a organizat reteaua de primire, repartizarea in sate, a sustinut cu banii lui, bani pe care-i castiga vanzand grau chiar armatei ruse, el stia cine se mai afla dintre personalitatile crimeene in tara, el era mintea si sufletul intregii rezistente tatare in calea rusilor si a comunistilor. De aceea a fost primul arestat si omorat de siguranta constanteana in 20 octombrie 1948, cand avea 42 de ani.
NEGIP HAGI FAZIL ESTE EROUL TATARILOR DIN ROMANIA SI DIN LUME.
fragment din "Tatarii in istoria romanilor" vol. I; editura Muntenia
Guner Akmolla
Celebrul testament al lui Petru cel Mare,bine ascuns de politicienii rusi si bolsevici,ne este cunoscut doar din surse externe,probabil ca vor mai trece secole pana va fi dat spre cunostinta lumii civilizate.
Drama poporului meu, drama tatarilor crimeeni incepe cu acest semn testamentar, este continuata cu o fidelitate gotica de Ecaterina a II-a, fiind implinita cu sfintenia bolsevicilor atei, prin Stalin.
Acest document al lui Petru cel Mare numit "Deliul" (Nebunul) de istoricii turci, cere urmasilor sai sa intinda pamanturile "pravoslavnicilor" rusi pana la Marea Neagra si Marea Mediterana. Inghitirea popoarelor din Balcani si desfiintarea Turciei apar ca fapte secundare , spiritul inca viu al "tatucului" Stalin ingrozind prin virulenta si secolul XXI-lea.
In anul 1783 tara trece sub stapanirea rusa iar depopularea zonei cunoaste mai multe forme, precum: confiscarea pamanturilor care apartinusera hanilor si cultelor, marimea exagerata a taxelor catre statul rus, saracirea celor care indrazneau sa se judece pentru pamantul lor, prigoana religiei islamice prin surghiunirea hogilor, a intelectualilor in Siberia sub diverse pretexte, prin desfiintarea scolilor de cult islamic, prin transformarea geamiilor(moscheilor) in biserici, prin arderea cartilor din marile biblioteci, prin interzicerea oricarei editari in limba materna de opere sau manuale scolare, prin acordarea de drepturi speciale colaborationistilor, prin condamnarea fara judecata a celor care incercau sa se impotriveasca ordinelor tariste(apoi bolsevice,fireste).
Asa a inceput un mare proces de stramutare fortata din meleagurile stramosesti in zone in care inca nu exista stapanirea rusa.Muhtegep Ulkusal, in opera sa de mare valoare nationala si internationala, "Tatarii-turci crimeeni (ieri,azi maine)" din care citez ordinul dat de Potemkin personal in 1794,catre Grigore Alexandrovici ca tatarii sa fie scosi in 24 de ore din zonele apropiate de tarm...Valuri dupa valuri se "muta" tatarii din Crimeea cu incepere din anii 1785, 1788, 1790, 1804, 1812, 1829, in numar mare, de 200000, 300000, precum atesta documentele, precum "plang cantecele de pribegie". Drama a durat pana in zilele noastre, cu ani de prigoana cumplita, cum a fost perioada 1860-1880, dar mai ales perioada de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, 1943-1944.
Stalin ordonase inca din 1941 depopularea totala de tatari a Crimeii. Sfarsitul razboiului, mai precis primavara anului 1944 devine un prilej de a acuza mai multe popoare de origine turcica de fraternizare cu nemtii si de tradare, pentru a executa cel mai crud genocid: ramane nici un tatar crimeean in Crimeea!
Presimtind, tatarii din Crimeea au inceput sa fuga din calea "victorioasei armate rosii", multi incercand sa ramana in Romania. Atunci comunitatea tatara din Dobrogea a organizat un Comitet de ajutorare a refugiatilor, ocrotind, gazduind, trimitand pe cei doritori fie in Turcia, fie in SUA.
23 august 1944 a inceput pentru mica noastra natiune cu spaima veche din patrie, venirea rusilor in calitate de ocupanti, insemnand "vanarea tatarilor crimeeni", surghiunul lor in Siberia. Multi s-au predat pentru a salva de repercursiuni pe cei care-i adaposteau, multi au fost prinsi, putini au ramas sperand in salvarea prin venirea americanilor!
Din 1945 comandamentul rus urmareste pe cei care au facut parte din acest comitet national tatar, arestand chiar pe liderul nostru, Negip Hagi Fazîl si pe hogea din Albesti, Abdula Veli Şaip in toamna anului 1945. Ei au reusit sa scape ajutati si de conjunctura favorabila a razboiului neterminat inca in vest si acesta miscare de trupe a mai ingaduit cativa ani de libertat
e pentru cei care se dovedisera capii miscarii nationaliste tatare.Anul 1948 insa a cutremurat populatia tatara prin arestarea lui Negip Hagi Fazîl, luptator neinfricat, nationalist convins, poet, dramaturg, un militant pentru recunoasterea drepturilor tatarilor in propria lor patrie. peste 5 (cinci) zile cadavrul omului cunoscut in tara si strainatate, purtand urmele unor torturi inimaginabile, este depus la morga!
Negip Hagi Fazîl a organizat reteaua de primire, repartizarea in sate, a sustinut cu banii lui, bani pe care-i castiga vanzand grau chiar armatei ruse, el stia cine se mai afla dintre personalitatile crimeene in tara, el era mintea si sufletul intregii rezistente tatare in calea rusilor si a comunistilor. De aceea a fost primul arestat si omorat de siguranta constanteana in 20 octombrie 1948, cand avea 42 de ani.
NEGIP HAGI FAZIL ESTE EROUL TATARILOR DIN ROMANIA SI DIN LUME.
fragment din "Tatarii in istoria romanilor" vol. I; editura Muntenia
"Un An Nou Fericit ! "... in lumea turcică.
Publicat de tatarman la vineri, ianuarie 01, 2010 0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
Canı Senenız Kayırlı Bolsın!(Dobruca Tatarca)
Yeni Yılınız Kutlu Olsun!(Turcia)
Canı yılınız kaırlı (mubarek) bolsın! (Kırım Tatarca)
Sezne yanga yıl belen tebrik item! (Kazan Tatarca)
Ceni cılınız kutlu bolsun! (Moldova Tatar ağzı)
Yeni yılınızı kutlerim! (Gagauz)
Yeni iliniz mübarek olsun! (Azeri)
Teze yılınızı gutlayaarın! (Turkmen)
Yengi iliwiz mubarak olsun! (Kerkük/Erbil Turkmen)
Yengi iliyiz mubarak olsun! (Irak Türkmenleri)
Yengi yılıngız mübarek bolsun! (Özbek)
Yengi yılıngızğa mübarek bolsun! (Yeni Uygur)
Cangı cılıngız kuttu bolsun! (Kırgız)
Canga cılıngız kuttı bolsın! veya Cana cılınız ben !(Kazak)
Canga cılıngız kuttı bolsın! (Karakalpak)
Hezze yangı yıl menen kotlayım! (Başkurt)
Cangngı cılığıznı alğışlayma! (Karaçay-Malkar)
Yana yılınız men! (Nogay)
Yangı yılıgız kutlu bolsun! (Kumuk)
Sizni yanhı yıl bıla kutleymın! (Karay/Karaim)
Naa çılnang alğıstapçam şirerni! (Hakas)
Caa çıl-bile bayır çedirip or men! (Tuva)
Slerdi cangı cılla utkup turum! (Altay)
Naa çıl çakşı polzun! (Şor)
Ehigini şanga cılınan eğerdeliibin! (Sahaca / Yakutça)
Sene sul yaçepe salamlatap! (Çuvaşça)
Canı Senenız Kayırlı Bolsın!(Dobruca Tatarca)
Yeni Yılınız Kutlu Olsun!(Turcia)
Canı yılınız kaırlı (mubarek) bolsın! (Kırım Tatarca)
Sezne yanga yıl belen tebrik item! (Kazan Tatarca)
Ceni cılınız kutlu bolsun! (Moldova Tatar ağzı)
Yeni yılınızı kutlerim! (Gagauz)
Yeni iliniz mübarek olsun! (Azeri)
Teze yılınızı gutlayaarın! (Turkmen)
Yengi iliwiz mubarak olsun! (Kerkük/Erbil Turkmen)
Yengi iliyiz mubarak olsun! (Irak Türkmenleri)
Yengi yılıngız mübarek bolsun! (Özbek)
Yengi yılıngızğa mübarek bolsun! (Yeni Uygur)
Cangı cılıngız kuttu bolsun! (Kırgız)
Canga cılıngız kuttı bolsın! veya Cana cılınız ben !(Kazak)
Canga cılıngız kuttı bolsın! (Karakalpak)
Hezze yangı yıl menen kotlayım! (Başkurt)
Cangngı cılığıznı alğışlayma! (Karaçay-Malkar)
Yana yılınız men! (Nogay)
Yangı yılıgız kutlu bolsun! (Kumuk)
Sizni yanhı yıl bıla kutleymın! (Karay/Karaim)
Naa çılnang alğıstapçam şirerni! (Hakas)
Caa çıl-bile bayır çedirip or men! (Tuva)
Slerdi cangı cılla utkup turum! (Altay)
Naa çıl çakşı polzun! (Şor)
Ehigini şanga cılınan eğerdeliibin! (Sahaca / Yakutça)
Sene sul yaçepe salamlatap! (Çuvaşça)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





