Se afișează postările cu eticheta Traditii Adetler. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Traditii Adetler. Afișați toate postările
Kureş 2010 Tuzla
0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte
KIDIRLEZ BAYRAMI KAYIRLI BOLSIN!
0 comentariitatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte
Qıdırlez (Hıdrellez)
1 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte
Qıdırlez-ul la tatarii dobrogeni
Qıdırlez-ul este o sarbatoare ce-si are originile in cultura tatara preislamica a Asiei Centrale. Se sărbă torește pe data de 6 mai. Era considerata prima zi a verii. Qıdırlez se mai traduce prin verdeata, iarba, pasune, invierea naturii, incantarea ochilor cu natura. Qıdırlezul este o sărbătoare păgână, preislamică, iar la tătarii dobrogeni are o semnificația similară Sabantoyului tătarilor din Kazan. Anume de sărbătoare a plugului, la finalul perioadei de însămânțare de primăvară.
De-a lungul istoriei a suferit in forma ei diferite transformari, interpretari si adaptari, influențată și de obiceiurile țiganilor vorbitori de limbă turcă.
In Dobrogea a devenit o zi de pomenire a mortilor. In zilele ce preced aceasta sarbatoare se merge in cimitir(mezarlıq),se face curat si se ingrijesc mormintele(mezarlar). In dimineata zilei de Qıdırlez se gatesc mancaruri traditionale pe baza de aluat (qamır aşları) cu care se merge la cimitir si se impart celor nevoiasi. Se spun rugaciuni de pomenire la mormintele celor apropiati.
Aceasta zi se sarbatoreste si prin picnicuri la iarba verde, in padure sau la marginea apelor. In mijlocul naturii se incing tot felul de concursuri sportive si distractive. In trecut se faceau curse cu caii si kures(lupte tataresti).
Inca un obicei este "qalakay tıgırtmaq". De pe o panta se rostogolea la vale o placinta traditionala tatareasca numita qalaqay ; dupa pozitia in care se oprea la baza pantei se presupunea daca va fi un an prosper sau sarac.
In seara de Qıdırlez se obisnuia aprinderea unor focuri peste care cei prezenti sareau. Saritul peste foc este intalnit la mai toate sarbatorile traditionale de schimbare a anotimpului, acest gest simbolizand trecerea, traversarea unei etape.
In functie de tara, zona si traditie, exista o multime de superstitii legate de aceasta sarbatoare. Una dintre ele ar fi ca in noaptea de Qıdırlez, toate obiectele cu capac sau inchizatori din casa si curte sa fie lasate deschise, pentru ca bunastarea sa intre in toate. Se considera ca orice dorinta se poate implini in noaptea de Qıdırlez. De aceea exista si obiceiul legarii "dorintelor", sub forma unor obiecte proprii (batiste sau bucati de material), de ramurile copacilor sau al trandafirilor.
Chiar daca unii inca o considera ca fiind o sarbatoare pagana, acestia uita ca la momentul convertirii la islam, tatarii au fost acceptati cu tot bagajul traditional si cultural din care faceau parte si sarbatori ca Nawrez-ul, Qîdîrlez-ul sau Sabantoy-ul.
Qıdırlez-ul la tatarii dobrogeni
Qıdırlez-ul este o sarbatoare ce-si are originile in cultura tatara preislamica a Asiei Centrale. Se sărbă torește pe data de 6 mai. Era considerata prima zi a verii. Qıdırlez se mai traduce prin verdeata, iarba, pasune, invierea naturii, incantarea ochilor cu natura. Qıdırlezul este o sărbătoare păgână, preislamică, iar la tătarii dobrogeni are o semnificația similară Sabantoyului tătarilor din Kazan. Anume de sărbătoare a plugului, la finalul perioadei de însămânțare de primăvară.
De-a lungul istoriei a suferit in forma ei diferite transformari, interpretari si adaptari, influențată și de obiceiurile țiganilor vorbitori de limbă turcă.
In Dobrogea a devenit o zi de pomenire a mortilor. In zilele ce preced aceasta sarbatoare se merge in cimitir(mezarlıq),se face curat si se ingrijesc mormintele(mezarlar). In dimineata zilei de Qıdırlez se gatesc mancaruri traditionale pe baza de aluat (qamır aşları) cu care se merge la cimitir si se impart celor nevoiasi. Se spun rugaciuni de pomenire la mormintele celor apropiati.
Aceasta zi se sarbatoreste si prin picnicuri la iarba verde, in padure sau la marginea apelor. In mijlocul naturii se incing tot felul de concursuri sportive si distractive. In trecut se faceau curse cu caii si kures(lupte tataresti).
Inca un obicei este "qalakay tıgırtmaq". De pe o panta se rostogolea la vale o placinta traditionala tatareasca numita qalaqay ; dupa pozitia in care se oprea la baza pantei se presupunea daca va fi un an prosper sau sarac.
 |
| foto:tourismlifeinturkey.com |
In functie de tara, zona si traditie, exista o multime de superstitii legate de aceasta sarbatoare. Una dintre ele ar fi ca in noaptea de Qıdırlez, toate obiectele cu capac sau inchizatori din casa si curte sa fie lasate deschise, pentru ca bunastarea sa intre in toate. Se considera ca orice dorinta se poate implini in noaptea de Qıdırlez. De aceea exista si obiceiul legarii "dorintelor", sub forma unor obiecte proprii (batiste sau bucati de material), de ramurile copacilor sau al trandafirilor.
Chiar daca unii inca o considera ca fiind o sarbatoare pagana, acestia uita ca la momentul convertirii la islam, tatarii au fost acceptati cu tot bagajul traditional si cultural din care faceau parte si sarbatori ca Nawrez-ul, Qîdîrlez-ul sau Sabantoy-ul.
Tepreş
0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte,tepreş
Tepreş = picnic, petrecere campeneasca
Tepreş = picnic, petrecere campeneasca
Sabantoy
0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tartar,tatars,tatari,tatareşte,sabantoy,sabantuy,kazan,adetler
Sabantoy este o sarbatoare de vara a lumii turcice. Numita "Sabantuy" in Tatarstan si "habantuy" in Başkiria, isi are originile in perioada preislamica a tatarilor de Volga (bulgarii de Volga), si este considerata sarbatoare nationala. Este asteptata cu mare fast, organizandu-se cu aceasta ocazie si un mare festival in Kazan(Tatarstan).
Numele de "sabantoy" este alcatuit din cuvintele tataresti "saban"- plug, aratura si "toy"- sarbatoare, festival, eveniment, nunta. Dupa cum ne inspira si numele, este o sarbatoare campeneasca la baza, subliniind incheierea lucrarilor de arat si insamantat al pamantului. Sabantoy marcheaza incheierea primaverii si sosirea verii, si se serbeaza in a doua jumatate a lunii iunie.
In aceasta perioada se obisnuiesc iesirile la iarba verde, unde se organizeaza diverse activitati si jocuri distractive, muzica si dans. Kureş-ul (luptele tataresti) si cursele cu cai fac parte si ele din traditiile acestei sarbatori.
Segmentul gastronomic ocupa si el un loc de cinste, cu aceasta ocazie obisnuindu-se sa se prepare diverse mancaruri traditionale.
Prezentare Sabantoy in Tatarstan
Sabantoy este o sarbatoare de vara a lumii turcice. Numita "Sabantuy" in Tatarstan si "habantuy" in Başkiria, isi are originile in perioada preislamica a tatarilor de Volga (bulgarii de Volga), si este considerata sarbatoare nationala. Este asteptata cu mare fast, organizandu-se cu aceasta ocazie si un mare festival in Kazan(Tatarstan).
Numele de "sabantoy" este alcatuit din cuvintele tataresti "saban"- plug, aratura si "toy"- sarbatoare, festival, eveniment, nunta. Dupa cum ne inspira si numele, este o sarbatoare campeneasca la baza, subliniind incheierea lucrarilor de arat si insamantat al pamantului. Sabantoy marcheaza incheierea primaverii si sosirea verii, si se serbeaza in a doua jumatate a lunii iunie.
In aceasta perioada se obisnuiesc iesirile la iarba verde, unde se organizeaza diverse activitati si jocuri distractive, muzica si dans. Kureş-ul (luptele tataresti) si cursele cu cai fac parte si ele din traditiile acestei sarbatori.
Segmentul gastronomic ocupa si el un loc de cinste, cu aceasta ocazie obisnuindu-se sa se prepare diverse mancaruri traditionale.
Prezentare Sabantoy in Tatarstan
Aşik oyuni~Ak suyek (Jocul de Arşice tataresc)
6 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlık,tatarlar,tatarmız,tatarsın,tatarman,tatarım,tartar,tatars
Jocul de Arşice tataresc dobrogean (dobruca tatarların Aşık oyunı )
Cum nu am gasit nicaieri o descriere mai amanuntita sau un regulament in lb. romana a acestui joc tataresc, m-am gandit sa o fac eu si, in curand sper, voi posta in intregime regulile acestui frumos joc interactiv care din pacate nu se mai practica.
Acest joc era foarte popular in trecut in satele cu populatie tatara din Dobrogea. Practicat de tinerii tatari din satele dobrogene, este cel mai cunoscut joc exclusiv tataresc de la noi. Cunoscut si sub numele de "Ak suyek", radacinile-i sunt in Asia Centrala iar aparitia lui se pierde practic in negura timpului.
Piesele acestui joc se cheama "aşik"(arşice) si sunt niste oase ce provin de la articulatia genunchiului de ovina(numele de "aşik" reprezinta denumirea turcica a acestui os). Cele patru faţete lungi ale unui os erau numite, in functie de forma si polul acestuia: şık si buk, tawga si tawşa. Aceste faţete dadeau fiecare in parte o anumita insemnatate(putere) pietrei in joc.
Fiecare jucator detinea, in numar nedeterminat, mai multe piese insemnate in culori sau semne distincte. Locul de joaca era uliţa, in general orice spatiu cu teren plat. Fiind un joc de maidan, se practica cu un numar mai mare de participanti, astfel marindu-se miza si atractivitatea jocului. Miza consta in a acumula cat mai multe arşice de la ceilalti concurenti. Acestea adunate, erau aruncate din mana, iar in functie de pozitia lor se stabilea piesa cea mai "puternica", detinatorul ei lovind primul. Aceasta consta in lovirea cu degetele, intr-un anumit fel, a piesei propri ca aceasta sa se lanseze intr-o piesa adversa. Piesele lovite ii apartineau din acel moment. Atunci cand se rata lovitura continua urmatorul din joc.
Regulamentul este mai complex si contine detalii cu care sper sa revin cat de curand.
Jocul de Arşice tataresc dobrogean (dobruca tatarların Aşık oyunı )
Cum nu am gasit nicaieri o descriere mai amanuntita sau un regulament in lb. romana a acestui joc tataresc, m-am gandit sa o fac eu si, in curand sper, voi posta in intregime regulile acestui frumos joc interactiv care din pacate nu se mai practica.
 |
| Arşice.Aşık suyekler |
Piesele acestui joc se cheama "aşik"(arşice) si sunt niste oase ce provin de la articulatia genunchiului de ovina(numele de "aşik" reprezinta denumirea turcica a acestui os). Cele patru faţete lungi ale unui os erau numite, in functie de forma si polul acestuia: şık si buk, tawga si tawşa. Aceste faţete dadeau fiecare in parte o anumita insemnatate(putere) pietrei in joc.
Fiecare jucator detinea, in numar nedeterminat, mai multe piese insemnate in culori sau semne distincte. Locul de joaca era uliţa, in general orice spatiu cu teren plat. Fiind un joc de maidan, se practica cu un numar mai mare de participanti, astfel marindu-se miza si atractivitatea jocului. Miza consta in a acumula cat mai multe arşice de la ceilalti concurenti. Acestea adunate, erau aruncate din mana, iar in functie de pozitia lor se stabilea piesa cea mai "puternica", detinatorul ei lovind primul. Aceasta consta in lovirea cu degetele, intr-un anumit fel, a piesei propri ca aceasta sa se lanseze intr-o piesa adversa. Piesele lovite ii apartineau din acel moment. Atunci cand se rata lovitura continua urmatorul din joc.
Regulamentul este mai complex si contine detalii cu care sper sa revin cat de curand.
Jocul de arşice in Turcia
Nawrez Bayramınız Kayırlı Bolsın
0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte,nawrez,nevruz,naurez
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
