18 Mayis 1944 - Kirim Tatarlarin Surgunu (CNN Turk doc. - turkce ve tatarca)

1


2

3


4

Surghiunul Tatarilor Crimeeni din 18 Mai 1944

Azi, tatarii crimeeni din lumea intreaga comemoreaza 66 de ani de la Deportarea Tatarilor din Crimeea.18 Mai 1944 - Surghiunul Tatarilor Crimeeni la ordinul lui Stalin.

Tătarii deportaţi de Stalin visează la Crimeea

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars,tatari,tatareşte,surgun,18 mays 1944

Tătarii deportaţi de Stalin visează la Crimeea
financiarul.ro 3 iunie 2009

Tatarii, care fusesera deportati in mai 1944, au fost autorizati de Mihail Gorbaciov sa revina in tara, dar reabilitarea lor inca nu este oficializata de Kiev, scrie ziarul elvetian Le Temps.
“Data de 18 mai este pentru mine ca un nor mare negru. Cum as putea uita o asemenea zi? Aveam 6 ani, mama era in genunchi. Soldatii vroiau sa traga in ea, iar eu eram in bratele ei. În cele din urma, ne-au dus pe toti, mama, bunica, fratii mei si pe mine, la gara Surien, si ne-au deportat in Ural”, isi aminteste Sultania Osmanov.

Familia ei a facut parte din cei aproximativ 180.000 de tatari, deportati din Crimeea in Asia Centrala sau Rusia, la data de 18 mai 1944, la ordinul lui Stalin. Într-un interval de patruzeci si opt de ore, sate intregi au fost golite. iar locuitorii lor au fost mutati la marginea imperiului sovietic, golind astfel Crimeea de populatia sa de origine tatara. Multi aveau sa moara pe drum sau in primii ani ai deportarii.
Pentru cei care au supravietuit, amintirea Crimeii, fost regat tatar pâna la sosirea rusilor in secolul al XVIII-lea, nu se va sterge niciodata. Bunicile povestesc, de obicei dupa masa de seara, când intreaga familie este reunita, despre zilele teribile ale deportarii, dar si despre muntii si plajele Marii Negre, abundenta de fructe si clima care este mereu blânda.
Când in 1989 Mihail Gorbaciov, aflat la cârma unui imperiu care era pe cale de a se prabusi, a autorizat tatarii sa se intoarca, mii dintre ei si-au vândut bunurile si casele ca sa poata sa-si plateasca costurile calatoriei de intoarcere si ale instalarii.
Dar din 1944, mica peninsula s-a schimbat mult. Apartinând acum ucrainenilor, Crimeea este populata in majoritate de familii slave, care nu vad cu ochi buni intoarcerea acestui popor musulman de origine turca. “Când eu si tata ne-am intors in 1991, nimeni nu vroia sa ne ajute, isi aminteste Djemaladin, un tatar nascut in Georgia.
Am luat deci parte la multe manifestari politice pentru a ne obtine pamânturile.” Mariemsie, sotia sa, adauga: “Am ocupat un teren, in apropiere de Simferopol (50 km la nord-est de Sevastopol), si am dormit vara intreaga intr-un cort, sotul meu, fata si cu mine.”
Aceste rechizitionari ilegale de terenuri vor deveni instrumentul principal al tatarilor in lupta pentru pamânt. Dupa anii 1990, 300 de sate “ilegale” au rasarit astfel in regiune, cea mai mare parte in jurul Simferopolului. De la iesirea din oras, siruri de case in constructie se intind de-a lungul drumului. Sunt ca niste simple adaposturi, facute din piatra ordinara.
Lila traieste intr-unul din aceste sate locuite in proportie de 100% de tatari. La vârsta de 25 de ani, ea a fost printre primii care s-au intors in tara: “Când am sosit aici, eram tânara si singura. Eram 43 de barbati si tre i femei care locuiam in ceea ce a devenit azi satul nostru. Barbatii construiau casele si noi ne ocupam de gatit. Dupa un an, autoritatile ne-au dat documente si am devenit oficial proprietari.”
Aproape 180.000 de tatari, conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiati (UNHCR), traiesc astazi in Uzbekistan, fara a lua in considerare zecile de familii de tatari raspândite in fosta URSS in urma deportarilor. Multi dintre ei viseaza inca la intoarcere, in pofida ostilitatii crescânde a populatiei locale, formata in majoritate de rusi.
De religie musulmana, intr-o regiune dominata de ortodoxie, minor itatea tatara provoaca resentimente, dupa cum afirma Konstantin, un tânar rus din Simferopol: “Tot timpul cer ceva si protesteaza, ca azi, in piata.” Pe 18 mai, s-au comemorat 65 de ani de la deportari.

Discursuri, intrerupte de rugaciuni publice, care-i ofenseaza pe unii trecatori. “Nu le place când ne adunam, ne rugam, revendicam, afirma un ziarist tatar. Dar aici suntem la noi acasa.”
În prezent, Ucraina, in pofida eforturilor salutate la inceputul anilor 1990, inca nu a reabilitat oficial minoritatea tatara, nici nu a recunoscut drama deportarii. Saptamâna trecuta, tatari din lumea intreaga s-au reunit in Crimeea, la chemarea liderului comunitatii, Mustafa Djemilev, pentru a face presiune asupra autoritatilor publice.
“Chiar daca s-au scurs 65 de ani de la deportare, tatarii inca nu sunt recunoscuti ca popor autohton in Crimeea, nici limba lor nu este considerata limba oficiala si 60% din populatia tatara nu are loc de munca – afirma Mubeyin Batu Altan, un tatar din Crimeea care traieste in Statele Unite. Dar noi nu o sa disparem, deoarece Crimeea este singura noastra patrie.”

Intre Zvastica si Steaua Rosie/ GAMALI HAC ILE KIZIL YILDIZ ARASINDA(documentar)

Intre Zvastica si Steaua Rosie/GAMALI HAC ILE KIZIL YILDIZ ARASINDA . Un documentar cutremurator ce cuprinde calvarul lumii tatare din spatiul sovietic in timpul celui de-al doilea razboi mondial, inclusiv deportarea . Marturii document ale unor martori ce au trait acele evenimente.

Partea 1

Partea 2

Partea 3

Partea 4

Partea 5

Partea 6

Partea 7

Partea 8

Evreii ,Tatarii si Crimeea

"Problema stabilirii evreilor in Crimeea
Se cunoaste rolul mare, activ al evreilor in victoria bolsevismului in Rusia.In vremea tarismului, organizandu-se pogromuri impotriva evreilor, ei n-au uitat nedreptatea si durerea generate, acum voiau sa se razbune si au adus pe capul poporului rus bolsevismul ca o pacoste,au adus un calau despotic ca Stalin la conducere si milioane de oameni au fost ucisi. Comertul, finantele, imprimantele, invatamantul, aveau in fruntea lor oameni puternici dintre evrei, vicleni in probleme de propaganda politica si intriga, specialisti care au pus mana pe locurile-cheie, actionand dusmanos fata de alte natiuni si societati. Bolsevicii infiintasera pentru evrei in nord-vestul Siberiei o Republica Sovietica Autonoma numita Birubeigean si acolo asezasera evrei. Dar, evreii infiintasera o societate numita "Poporul". Ei au reusit ca acestei societati sa i se dea bani , pe langa guvern, si din partea partidului comunist,din partea Asociatiei Muncitorilor si a Cooperativelor.S-a repartizat o suprafata de 20.000 ha de pamant in nord-estul Crimeii, in anul 1924,pentru a se aloca evreilor care se vor stabilii aici.Acestei decizii care s-a luat la Moscova, guvernul lui Veli Ibrahim, Presedinte al CCE al RSS Autonome a Crimeii, a dat raspunsul cu cauzele si necesitatile care il fac sa se opuna, cerand neaplicarea legii: "In tarismului absolutist, tatarii, localnicii de drept ai Crimeei, au fost fortati sa se mute, folosindu-se felurite metode de opresiune, tortura, asuprire, jefuire, plecand in state straine. In urma acestora, milioane de tatari crimeeni s-au stabilit in Romania, Bulgaria, in zona Dobrogei din aceste tari si Turcia. Astazi nu mai exista opresiune in Rusia. Exista libertate. Tatarii care au plecat parasindu-si vetrele stramosesti, cer revenirea in tara.Ei au dreptate in aceasta cerinta.(...)" , in aceasta orientare erau scrierile,cuvantarile, incat Moscova a fost nevoita sa accepte cerinta guvernului Crimeei si sa opreasca populatia evreiasca din afluxul asezarilor noi.
(...)La doi ani dupa aceste evenimente, Hamdi Ghiray(istoric tatar) care se intorsese in Crimeea, la scurt timp de la revenire, a fost arestat si omorat. In anul 1928, Veli Ibrahim a fost arestat si condamnat la moarte, 3500 de intelectuali tatari-turci au fost surghiuniti, arestati si condamnati la moarte, disparand cu totii , iar in Crimeea a inceput o politica de puternica distrugere. Stalin , preluand guvernul Uniunii Sovietice si instituind un regim dictatorial nemaivazut , i-a omorat in inchisori celebre, pe toti cei care doreau intrarea in colhozuri sau care faceau propaganda impotriva acestora, pe "vinovatii" din Crimeea, deci pe tatarii turci din Crimeea i-a surghiunit in insulele inghetate din Solovki, Marea Inghetata Arhanghelsc si multi considerati "kulaci", adica chiaburi, au fost pedepsiti. In urma acestor condamnari si oprimari, in anul 1930, din nou s-a discutat problema stabilirii evreilor in Crimeeea. Asa cum am mentionat mai sus, asociatia "Poporul" infiintata in Crimeea de evrei, la 5 decembrie 1930 a organizat la Akmescit-Simferopol un mare congres in care a hotarat ca trebuie accelerata actiunea poporului evreu ca o latura ce ar intregii bolsevismul in Crimeea. La aceasta actiune a chemat in ajutor Partidul Comunist, Asociatia muncitorilor si a Cooperativelor. S-a separat, la ordinul lui, pentru evrei, suprafata de 340.000 ha din cel mai bun teren din Nordul Crimeii. In aceasta zona au fost adusi si impamanteniti 3.146 familii de evrei. Pana la sfarsitul anului 1931,inca 2.582 de familii de evrei(aproape 34.000 de oameni) au fost adusi,populand zona. (...)
In ziarul editat de evrei in Varsovia,in polona,"Punctul nostru de vedere", din data de 25 februarie 1931, s-a scris: " evreilor care vor fi asezati in Crimeea li s-a repartizat o suprafata de 342.000 de hectare si pana la acesta data,din 8000 de familii evreiesti populate, 2200 au fost deja aranjate in casele lor. In cele 200 de colhozuri create de evrei, se afla 464 de tractoare, se cultiva vita-de-vie si se face vin."
Terenurile din jurul orasului Chefe sunt luate cu forta de la tatari si date evreilor. Locul s-a numit Freidorf si a devenit un tinut autonom. Evreii constituie 35% din populatie, se vor mai aduce evrei, pana la cifra de 70%. Din partea Sovietelor, acesti evrei vor primi, cu dobanda de 3,5% si pe 10 ani, un credit. Timp de 3 ani sunt scutiti de orice impozit. Ei au primit reduceri pe drumurile de uscat si de mare, de 75%, s-a mai scris in epoca. "

Nota: citat din "Tatarii-Turci-Crimeeni (trecutul-prezentul-viitorul)"-1980, Mustecip Ulkusal, traducere Guner Akmolla ; Editura Golden -2006.