Tatarman

Calendar 2012

2012-02-01T13:45:00.000+02:00

Ay şalaşîm (versuri)

2012-01-29T11:06:00.002+02:00

Ay şalaşîm!

Ay şalaşîm, şalaşîm, şalaşîm,
Kulge pîşken qalaşîm!

Sen şalaşqa kelgende, kelgende,
Tay soyarman, asabay
Tatar aşî pîşîrîp, pîşîrîp
May quyarman, asabay!

Uyum aldî şuqurşîk, şuqurşîq
Şaytan qazgan, asabay;
Ekîmîz de bîr boyda, bîr boyda,
Mewla'm yazgan, asabay!

Aydî oynayîq, oynayîq oynayîq
Toy yasayîq, asabay;
Bîz aşîkte sîz torde, sîz torde
Şînlaşayîq, asabay!

In memoriam

2012-01-24T21:56:00.001+02:00

Şuwal (Tatar qalq cîrî)

2012-01-22T10:46:00.001+02:00

Şuwal
(Tatar qalq cîrî)

Şuwal keldî qorqmanîz, ey şuwal ey,
Şoqmar alîp şîqmanîz, ey şuwal, ey!
Şuwal keldî eşîkke, ey şuwal ey,
Ballar qaştî toşekke, ey şuwal, ey!
Şuwal, şuwal bo şuwal, ey şuwal ey,
Qapşîq şuwal şo şuwal, ey şuwal, ey!
Arpa îşînde bîr biday, ey şuwal ey,
Tarî îşînde qonaqay, ey şuwal, ey!
Bota, bota, botalay, ey şuwal ey,
Aylanîp keldî soqtalar, ey şuwal, ey!
Qorada kokîş şawk ete, ey şuwal ey,
Qîzlar oga yawq ete, ey şuwal, ey!
Şuwal kettî boraga, ey şuwal ey,
Ballar pîsqan qoraga, ey şuwal, ey!

Qorada qîzlar korînse, ey şuwal ey,
Nazlanîp oynar bo şuwal,ey şuwal, ey!
Aranda qîzlar korînse, ey şuwal ey,
Aylanîp oynar bo şuwal, ey şuwal, ey!

Kunge qarşî pecîreñ', ey şuwal ey,
Qumuş terek ornasîñ, ey şuwal, ey!
Koy îşînden qîz suysen, ey şuwal ey,
Er kun barîp coqlarsîn, ey şuwal, ey!

Aduceri aminte...

2012-01-17T06:57:00.001+02:00

Unutmam & Ant etkenmen ('80 kayît)

2012-01-07T17:06:00.000+02:00

Inregistrare audio din anii '80 cu bunica mea Reşadie Abdula, Allah rahmet eylesîn. Canta doua vechi melodii tataresti, Unutmam si Ant Etkenmen, imnul national al tatarilor crimeeni intr-o varianta pe care eu unul nu am mai auzit-o.Şalgan: Reşadie Abdula (1927-2007) qîz atî Duacî, Perwel koyînde tuwgan, menî ostîrgen, dinnî, tatarlîqnî annatîp uyretken Anniyîm. Unutmaycaqman!

Romanya Tatarlarîn Milliy Kunî Qayîrlî Bolsîn!

2011-12-13T07:00:00.000+02:00

Recensamantul populatiei 2011

2011-10-19T22:08:00.000+03:00

Câteva cântece interpretate de d-na Chiamiran "Kamy" Chivu

2011-10-16T11:08:00.000+03:00

Destan - Ay Şalaşım

2011-09-04T14:01:00.003+03:00

Ramazan Bayramımız Qayırlı Bolsın!

2011-08-30T06:10:00.000+03:00

Festivalul International al Portului, Dansului si Cantecului Popular Tataresc

2011-08-27T19:50:00.000+03:00

Kadriye Nurmambet - Dobruca'nın bülbülü/ privighetoarea Dobrogei

2011-08-20T12:53:00.001+03:00

Tatar dunyanıñ durkulerınden

2011-07-28T08:07:00.000+03:00

Qayran qalqım (qazaq)

Tuwĝan elım (noĝay)

Men olmedım, olmiymen (uygur)

Ezen bolsın yurtumĝa (altay)

Ce spun unii despre noi?

2011-07-17T13:48:00.001+03:00

Ieri, facandu-mi rondul pe facebook, dau de comentariul unui "prieten"(nu dau nume, persoana importanta :)) pe poza din profil, "Cel mai mare conducator al tuturor timpurilor" si poza statuii lui Ataturk undeva in Turcia. Un altul ii aminteste intr-un comentariu despre Genghiz Han, la care el raspunde ca Ataturk a lasat in urma lui un stat iar GH nimic. I-am amintit de statul Mongolia pentru mongoli (de doua ori suprafata Turciei) precum si de celelalte state tatare ex sovietice din centrul Asiei, precum si de cele cu statut autonom in federatia rusa, si de Crimeea tatarilor furata. Una peste alta un alt ignorant ce-si dadea cu parerea despre lucruri de care nu avea habar. Si dupa cum se stie, mama astora este intotdeauna gravida, asa ca a mai aparut unul care sa jigneasca pe tatari...nu reproduc pentru ca nu merita. Spun doar ca i-a facut pe tatari "fricosi", si ca tatarilor le place sa se de-a turci in Turcia si mongoli in Mongolia (??????).

Suntem noi fara tara?

Nu! Tatarii din Romania isi au tara in Crimeea, peninsula din Marea Neagra ce apartine de Ucraina, si care detine in momentul de fata o relativa autonomie controlata tacit de rusi. Rusi care in ultimii 300 de ani au reusit prin tarina Ecaterina si Stalin sa decimeze si sa dezradacineze majoritatea populatiei tatare din Crimeea. Totul a inceput atunci cand otomanii, ca sa-si salveze pielea, au abandonat si predat Hanatul Crimeei pe mana tarinei. Rusi care nu au putut ierta pe singurii din istorie care le-au venit de hac si i-au batut pe unde i-au prins secole de-a randul, tatarii. Tatari care in momentul abandonului otoman erau rupti de fratii lor din Kazan, jumatatea cealalta a vestitei Hoarda de Aur, tot din cauza intrigilor "fratilor" turci. Slabiti si abandonati de cei pentru care sute de ani le-au fost tovaras de nadejde, si aflati in fata unei forte ce devenise Rusia la acel moment, tatarii au fost nevoiti sa fuga, ajungand astfel sa isi gaseasca camin in Dobrogea si Turcia.

Suntem noi fricosi?

Poate ca suntem. Poate ca suntem lasi. Poate ca ar fi trebuit sa luptam atunci pana la ultimul...Sau poate ca ar trebui sa luptam acum pana la ultimul. Dar cu ce? Suntem imprastiati in toata lumea si dezbinati, si insasi "fratii" nostri turci ne vor asimilati. Poate ca este mai bine sa ne scriem testamentul inaintea disparitiei. Pentru prima data in istorie, sa ne scriem propria poveste, sa nu-i lasam pe altii sa o faca si sa vorbeasca in numele nostru. Sa scriem cronica unui popor ce a cucerit trei sferturi din lumea cunoscuta la acel moment...popor ce a fost numit de catre dusmani "pedeapsa lui Dumnezeu"...popor ce a aratat lumii pe cel mai mare cuceritor si geniu militar al tuturor timpurilor, Genghiz Han...popor ce a "ordonat" construirea Marelui Zid chinezesc...singurul popor din istoria lumii de pana acum care a ingenunchiat si a dat rusini rusilor si chinezilor...popor ce ajutat islamul sa devina una din cele mai influente religii...
Poate fi numit acest popor ca fiind fricos? Poate fi numit asa de catre unii, a caror stramosi, la momentul celor mai sus spuse, poate duceau elefanti la pascut in fundul Indiei?

Suntem noi turci?

O simpla analiza a fizionomiei da raspunsul. Tatarul, oricat de mult si-ar fi pierdut din gena, are trasaturi est asiatice, mongoloide sau ceva mai atenuate. In schimb, daca pui un turc langa un roman, s-ar putea sa nu-i poti deosebii. Pe unii dintre ei i-ai confunda usor cu arabii, iar pe altii cu "coloratii" din Stefanesti. Si uite ca intr-un limbaj simplu si la obiect am lamurit aceasta problema.
Limba vorbita atat de turci cat si de tatari este foarte apropiata, dar de multe ori un turc nu intelege o iota din ce vorbeste un tatar, iar atunci iti va spune: " turceste...spune turceste"...de parca noi am avea obligativitatea sa stim limba lor. Unii dintre noi o fac, din motive profesionale, din motive sentimentale(pentru agatat turci), sau pentru ca limba tatara nu este introdusa in scoli ca limba materna, inca...de douazeci de ani. Tatara pe care noi o vorbim aici in Dobrogea este intr-adevar mult turcizata, si chiar traditiile s-au intrepatruns. Asta din cauza ca multa vreme tatarii din Hanatul Crimeei si din Dobrogea au fost sub suzeranitatea otomana. Iar cum acestia au dus intotdeauna o politica de turcizare, a fost greu ca stramosii nostri sa-si pastreze limba intacta si fara influente exterioare. Dar cu toate astea ne-am pastrat specificul.
Concluzie: nu suntem turci...sau suntem turci atat cat si romanii sunt italieni.

Nationalismul adevarat este secretul la toate problemele actuale cu care ne confruntam! Lipsa lui este in momentul de fata cauza primara crizei de identitate in randul tatarilor. Daca s-ar lucra la acest aspect intr-un mod serios, restul ar veni de la sine. Spun intr-un mod serios referindu-ma la faptul ca trebuie sa depasim faza cu batutul in piept in fata conationalilor doar de dragul unor fotografii reusite si pentru a mai puncta un eveniment in agenda. Trebuie sa trezim adevaratul nationalism in fiecare dintre noi, sa fim uniti si sa regasim "rautatea" care pana la urma ne-a consacrat ca natie. O putem face, dar depinde doar de fiecare dintre noi. Stramosii nostri s-au sacrificat si s-au umilit pentru ca noi sa putem duce povestea mai departe iar noi avem datoria sa ne sacrificam pentru ca ea sa nu se termine.

Tepreş - Ismail Ziyaeddin

2011-07-16T14:08:00.001+03:00

Tepreş
Ismail Ziyaeddin

Hawa aruw! Kok masmawı!

Murfatlar’nıñ yeşíl tawı
Bugun kop musapír bekliy;
Kelgenlerní bek aybetliy.

Pítmiy kelgenlerníñ artı;
Erkek-kadın, caşı qartı,
Alem cawa ta’ sabadan,
Er koyden, er kasabadan…

Atlarıman şalım satıp
Uzaqtan kamşı patlatıp,
Arabalar, qatolaylar,
Cuwurtıp kelíp toqtaylar

Parlay qatranlı qamıtlar!
Kopírgen awuzlı atlar
Bírbírsín koríp qíşniyler,
Awuzlıqların tíşliyler.

Arabadan atlap tuşíp,
Qızlar aytalar kuluşíp:
“Şukur cettík awdarılmay,
Bír qorqtım, bílseñ canım ay!”

Cañı kelgenlerní emen,
“Qaysı koyden, kímler eken
Bar m-eken tanış-bílgenler”
Dep, sara erten kelgenler…

Erkez tanış-qısım qaray
“Falan koy qayda?” dep soray
Taba kısım-aqrabasın,
Anda tarta arabasın.

Gara'da deseñ, ertenden
Berí kelgen erbír tren'den
Kasabalılar quyula…
Tepreş ekení tuyula!

Allegím soyları ele,
Otomobil tutup kele
Koylí atıman qopaysa,
Da bonı bíle, aysa!

Quşluk vaqtında taw toldı
Erkez yerín tabıp boldı;
Erbír terekníñ kolgesí
Bír qorantanıñ bölgesí

Pítken soñra koríşmeler
Qoş-keldí, qol obíşmeler,
Caşlar gezmege keteler
Qartlar qalıp siyreteler.

Bala-şaga deseñ ep şay
Üyken bayram kuní yaşay;
Cuwurşalar oynaşalar
Qımırsqaday qaynaşalar…

Yeşíl taw ta’ bek yeşerdí!
En guzel kílímín serdí;
Şeşekler de kozín aşa,
Bonday kop halk koríp şaşa!

Kiyímlerde türlí renkler
Şeşeklerínkíne denkler:
Allı, yeşíllí m-ístiysın
Menewşe morı mı diysin,

Sarı, pembe, mawı, biyaz…
Epsín saymaga soz bek az!
Tılsımlı ipekten derler,
Onday íşlengen anterler.

Kostergen er kız unerín!
Boş keşírmegen künlerín
Ozlerí dülber mí dulber,
Sanke aşqan bírer guller;

Geníş eteklí kaftanlar,
Caltırawuk qılaptanlar
Sırma tellí başortuler…
Canım, aynıñ ondortíler!

Qadar da şenlík bar ke,
Bír masal dünyası sanke!
Kulumsíriy kokte kuneş da anlay:
Bugun tepreş!

Caşlar salıncak quralar,
Qızlar tízílşíp turalar,
“Aydí endí sıra mením!
Yetmiy mí şo beklegením?!”

Başqaları top oynaylar,
Yorılmaylar, toymaylar.
Bír talayı deseñ şıñlay
Eşítkenler toqtap tıñlay

Ana, bír de dawul-zurna
“Şıq ortaga qarap turma!”
O, ekí kere ayttırmay
Şıga sırasın aldırtmay.

“Ama tartılıñız bíraz,
Bo tar yerde oyın bolmaz!”
Alem tartıla, iteşe,
Dawul sesí qulaq teşe!

Ortada yer yasalganman
“Anadan oksíz kalganman”
Dep başlay o awur soyın,
Soñra kele cengíl oyın.

Pítmiy endí o’ñ arqası…
Cuwurup şıga başqası,
Qollarını koteregoya…
Oynaylar bír toya toya

Yetmíş beşlík Ümer akay
Yerínde raat turalmay.
Qart bolsa da o da coştı
Barıp caşlarga baş qoştı!

Ayşe’ttay onı şaqıra “Alcıdıñ mı?” dep baqıra,
“Caş-cawkanıñ arasında
Saga ne bar?
Otır mında!”

Üyle vaqtı boldı endí
Alay kalk aşqa beslendí.
Sofra bezlerí cayıla,
Tabaq, pílcanlar sayıla.

Caşlar oyından bıqmaylar,
Sípraga eş aşıqmaylar;
Onlarnı ta’ kíşkeneler
Ketíp şaqırıp keleler.

Kun-evelden azírlengen
Şıpman tolı zembíllerden
Şıgaralar apaqaylar,
Maylı maylı qalaqaylar!

Cantıq, kírde, sarburmalar,
Kobeteler, qawurmalar,
Qızargan tawuqlar…bol-bol,
Aşap pítírecek sen bol!

Aştan soñra qave de bar,
Tíryakiy bolatan qartlar;
Etmiy bolmazlar adetín:
Bírer qave, bírer letín!

Kop qalmadı kun batmaga,
Alem başladı qaytmaga;
Caşlar ístemese bíle,
Arabalar ep cegíle.

Tamam şímdí qaytacaqta,
“Sawlıqman qal” aytacaqta
Ta’ bek pítmiy tatlı sozler,
Yaşara bírtaqım kozler.

Bar ama er şiyníñ sonı!
Caşlar anlamaylar bonı:
Íster kop otır, íster az,
Maabetke toyım bolmaz…

Bírbírsíne qomşı koyler
Sıra sıra tízíleler,
Sawlıq aytıp oñga solga
Barabar şıgalar colga.

“- Sawlıqman qal Acíkerím!
Sawlıqman bar, cancígerím!
Endí kunlerímíz cetse,
Kelecekke, qısmet etse!”…

Ehe, törem, kelecekke,
Alla bílír qaş şeşekke
Dewlet quşı kelíp qonar!
Cawşılarıñ ne íşí bar?

Bugun ayrı arabaman
Kelgen qaş kız, qaş delíkan
Belkí senege kím bílír,
Bír araba cegíp kelír.

Ozbek aşları. Mâncăruri uzbece

2011-07-10T09:11:00.001+03:00

Radio T , Turk radyosu...radio turcesc.

2011-07-09T15:29:00.011+03:00

Cand s-a lansat acest post de radio am fost foarte bucuros ca in sfarsit vom avea si noi, tatarii din Dobrogea, un post de radio. Chiar pe blog am promovat acest radio, printr-un articol cat si prin expunerea permanenta a link-ului in coloana laterala a blogului. Insa pe parcurs am fost din ce in ce mai dezamagit. Litera "T" de "Radio T" lasa impresia ca se trage de la "Tatar" si "turc", insa s-a dovedit ca inseamna doar "turc"...Dovada pagina de facebook a acestora sub numele de "Turk Radyosu"(Radio turcesc). Chiar pe bannerele de promovare nu figureaza decat steagul/stema Turciei, si nici pomeneala de cel tataresc. Numai muzica turceasca, cu motivatia ca cea tatareasca nu are drept de difuzare, sau cam asa ceva...Emisiuni mai mult decat modeste, ce plictisesc o audienta interesata de destinele tatarimii, parca realizate la umplerea timpului de emisie. Emisiuni in limba romana despre cum ar trebui sa se machieze tataroaicele, ce se mai poarta in materie de moda sau retete de slabit umplu spatiul de emisie, dar nicio emisiune pentru tatarul dornic sa invete macar doua cuvinte in limba tatara, o emisiune lingvistica. Doar niste inregistrari ale vreunei batranici ce povesteste din amintiri, mai fac nota discordanta cu turcismul general al intregii emisii...dar chiar si asa, putini din tinerii ce ar vrea sa inteleaga ceva reusesc sa o si faca...

Vorbitorii de limba tatara scad vertiginos spre un procent nu ingrijorator ci disperat de ingrijorator.

In plus la toate acestea, le functioneaza si cenzura. Le-am scris zilele trecute pe peretele paginii de facebook: "Nu credeti ca ar trebui sa figureze si numele de "Tatar" in numele postului de radio? Ori tatarii au devenit doar turci si atat? Sau poate tatarii nu au niciun merit in acest post de radio?". Specific ca moderatorii sunt tatari iar directorul este turc. Bineinteles ca nu am primit niciun raspuns, in plus mi s-a sters comment-ul...dar, pentru ca au mai facut-o de doua ori, am fost prevazator facand un printscreen paginii. Se pare ca nu raspund la intrebarile ce nu le convin, stergandu-le de pe "perete" ca nu cumva intrebarile indiscrete sa tulbure linistea hipnotica a comunitatii tatare din Dobrogea. Probabil ca nu vor sa supere pe sponsorii turci si sunt dispusi sa le pupe fundurile pana la loc comanda, mergand chiar pana intr-acolo incat sa-si abandoneze identitatea si limba.

Aforisme:

Fereste-te mai degraba de prieteni falsi decat de dusmani cinstiti.

Orice pasare pe limba ei piere.

U.D.T.T.M.R. = Uniunea Democrata a Tatarilor Turco Musulmani din Romania

2011-07-05T21:33:00.000+03:00

Unul din cele mai lungi titluri folosite de pana acum. Cand incepi sa citesti, pana ajungi la sfarsit uiti despre ce era vorba. Abureala de cuvinte multe si prost alese.
Daca esti tatar nu poti fi si turc in acelasi timp. Nu suntem nici niste corcituri(fara sens peiorativ) nici nu suferim de dubla personalitate, cel putin majoritatea dintre noi, tatarii. "Tatar" nu este de ajuns unora? De ce sa folosesc eu in Romania anilor 2000, o denumire, cea de "turco", promovata de istoricii osmanlîi ai perioadei de glorie si influenta otomana?! De ce as face asta, cand, de fapt, numele de tatar este cunoscut si glorios cu mult inainte de numele de "turc"?! De ce as face asta cand eu ca tatar am propriul nume si propria istorie, distincta de cea a turcilor?! Asa ca scoateti "turco" din "titlu"!

In al doilea rand, sunt si eu musulman, Elhamdulilla', dar religia nu-mi schimba sangele din vene intr-atat incat sa fiu altfel decat un tatar de alta religie, cu alte convingeri, ateu ori agnostic. Uniunea ar trebui sa reprezinte pe toti tatarii din Romania indiferent de convingerile lor religioase...
...Sau politice, cum este "democrata" din titlu...chiar nu-i inteleg rostul. Daca sunt republican sau conservator, devin "netatar" nedemn de a fi reprezentat de Uniune? Sau poate exista posibilitatea de a fi antidemocrati si a trebuit sa specificam contrariul cu majuscula. Intr-adevar, un tatar nu poate fi comunist, sau cel putin nu ar trebui sa fie daca-si respecta inaintasii!
"din Romania"...unde in alta parte ar putea fi din moment ce este inregistrata in aceasta tara?
"Uniunea Tatarilor Crimeeni" sau "Uniunea Tatarilor Dobrogeni" ar fi mult mai aproape de adevar pentru ca toti ne avem radacinile in Dobrogea via Crimeea, plus ca este usor de pronuntat si retinut, mai putin pompos.

Dicţionare român - tătar crimean şi tătar crimean - român

2011-07-02T12:48:00.004+03:00

click pe imagine

How it's made...Artizanat tataresc crimean

2011-05-30T21:29:00.003+03:00

O serie de reportaje in limba ucrainiana, in care sunt prezentate culisele mestesugului traditional tataresc.

Broderie

Bijuterii

Obiecte din metal

Cawın cırı

2011-05-29T08:12:00.001+03:00

Cawın cırı

Caw, caw, cawınım
Balaban bolsın qawunım
Şolde egın oñ bolsın
Koyde ambarlar tolsın

Caw, caw, cawınım
Balaban bolsın qawunım
Tızden bolĝan otlaqnı
Caldap cursın sawunım

Cawın cawsın tarlaĝa
Tarı, biday, arpaĝa
Korılmesın boyından
Babam orak şalĝanda

Cawın cawsın qoraĝa
Cemış, şeşek, soĝanĝa
Ekı qartop bırmınsın
Bol ışkende okkaĝa.

Qoy aldında konaqay,
Boyı bolsın qamıştay
Onı korıp quwansın
Tawıq, pepiy em torĝay!

UDTTMR Valu lui Traian a deschis sezonul de kureş

2011-05-06T19:55:00.001+03:00

LOADING...
█████████████]99%
██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿

UDTTMR Valu lui Traian a deschis sezonul de kureş

Următoarea competiţie de lupte tătăreşti va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni (vineri, 7.05.2011), la Medgidia, în cadrul Turneului Internaţional „Trofeul Mării Negre“

La sfârşitul acestei săptămâni, a avut loc deschiderea sezonului de kureş. Ca în fiecare an, evenimentul a avut loc în comuna Valu lui Traian şi a fost organizat de filiala locală a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local.

În premieră, anul acesta a fost inaugurată o nouă categorie, respectiv cea dedicată copiilor cu vârsta sub 10 ani, pentru care au fost pregătite şi ca-dourile aferente vârstei, respectiv pentru învingător un ied, iar pentru ocupantul locului II, tradiţionalul bayrak. Celelalte trei categorii, cea a concurenţilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani, 16 şi 22 de ani şi peste 23 de ani au beneficiat şi ele de premii consistente, respectiv, ocupanţii locului I plecând acasă cu o oaie, un berbec şi un viţel, locul II având rezervat, la toate categoriile, câte un bayrak.

„1 Mai a fost întotdeauna o zi specială pentru noi pentru că odată cu tradiţionala sărbătoare la iarbă verde, deschidem, de ani buni, şi sezonul de kureş. Iar cum interesul pentru sportul nostru tradiţional a crescut de la an la an, cei de la filiala locală a UDTTMR au decis să iniţieze anul acesta şi o categorie pentru copii, astfel încât tradiţia luptelor tătăreşti să fie cunoscută de la cele mai fragede vârste şi cei mai mici membri ai comunităţii noastre să poată să îşi etaleze şi ei măiestria de luptători”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, preşedintele UDTTMR, Varol Amet, care a luat parte la eveniment alături de deputatul uniunii tătare, Aledin Amet, subsecretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice Sali Negiat, subprefectul Aidun Curt-Mola, dar şi primarul localităţii Valu lui Traian, Florin Mitroi.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui UDTTMR Valu lui Traian, Cadîr Turgai, administraţia locală a contribuit cu o parte din trofeele ce au revenit premiului I.

După deschiderea sezonului de kureş de la Valu lui Traian, următoarea demonstraţie de măiestrie a luptătorilor tătari va avea loc la Medgidia, la sfârşitul acestei săptămâni, în cadrul Turneului Internaţional de lupte tătăreşti „Trofeul Marea Neagră”, aflat, anul acesta, la a doua ediţie, organizat de filiala locală a UDTTMR cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului Româ-niei şi în colaborare cu administraţia locală.

sursa: cugetliber.ro

Super - Spectacol la Tuzla

2011-04-26T18:54:00.002+03:00

LOADING...
█████████████]99%
██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿
...LOADING...
██████████████ 100‰ ☪

Dans, muzica si poezie tatareasca alaturi de artisti tatari din Crimeea!

Dilaver Osmanov - Al koyan can ay

Makam ve Afize Kasara - Cigirme

Fotografii de la spectacol aici

Gurbetlikte bala edim - Riza Yusuf

2011-04-07T11:07:00.000+03:00

Vanatorii aurii din Altai

2011-03-28T16:41:00.003+03:00

LOADING...
█████████████]99%
██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿

Vanatorii aurii din Altai

Putine privelisti emana maiestuozitate salbatica in stare pura. Una dintre ele aduce in prim-plan imaginea calaretului kazah cu acvila pe brat, suspendat pe o creasta de munte, sub cel mai albastru cer din aceasta lume. Om si pasare sunt un intreg perfect.

Samani si berkutchi

A fost o zi buna. Lupul nu va mai ataca la noapte. Grijuliu, omul curata de sange ghearele pasarii, care-l priveste bland, ca un urias inger brun. Vechile randuieli nu s-au sfarsit, lumea nu a devenit un muzeu, inca…

Undeva, intr-o clipa pierduta printre umbrele trecutului, omul a privit animalele nu doar ca pe o sursa de hrana sau ca pe o tinta pentru sagetile sale. Primele dovezi s-au rezumat la ceea ce stim cu totii: cainele i-a fost dintotdeauna paznic credincios, iar calul l-a ajutat sa reduca distantele. Cu toate acestea, mitul stravechi al pasarii-om, simbioza magica mai veche decat legenda lui Icar, a aparut in urma cu mai bine de 6.000 de ani, in Asia Centrala.
Surprinzator sau nu, acest taram definit de mister, de izolare si de conditii extreme se reveleaza abia in zilele noastre. Popoarele oceanului de stepa si ale muntilor incremeniti in tacerea muta a inceputurilor au reusit sa-si apropie si sa imblanzeasca insusi simbolul absolut al libertatii salbatice: acvila de munte!

Vanatoarea cu acvile dresate este practicata cu sfintenie si astazi, fiind o mostenire lasata cu limba de moarte de catre marii hani ai mongolilor. Din conglomeratul etnic turco-mongol al Asiei Centrale, kirghizii, turkmenii, bashkirii, kazahii si triburile mongole ale darhatilor si-au facut din vanatorul cerului frate de iurta.

Muntii Altai sunt leaganul tuturor nomazilor Asiei. De aici au migrat triburile mongole, tatare si prototurce. Istoria kazahilor, cei mai reputati dresori si vanatori cu acvile, este complicata si invaluita in ceturi. Copii ai stepei, invatati cu nomadismul precum acvilele cu cerul inalt, kazahii din tribul Kerei si-au stabilit iurtele de-a lungul raului Hovd, pe versantul muntilor Altai din Mongolia vecina Kazahstanului.

Legendele si obiceiurile lor vin din vremea samanismului, cand preotii-vraci venerau acvila ca pe un rege de drept al vazduhului, mesager divin si vehicul al celor morti spre lumea de dincolo. Astfel, acvila de munte a devenit punctul central al culturii si civilizatiei lor, cladita, fapt unic in lume, in jurul unei pasari. Rapitorul cu pene-i ajuta in prezent deopotriva la vanatoare si la rotunjirea veniturilor din turism.

Acvila este denumita aici berkut, dupa un cuvant stravechi de origine turcica. Pe cel care, printr-un dresaj intens si dificil, a imblanzit acvila, kazahii il numesc, prin analogie, berkutchi, iar kirghizii, synchy.
El este un personaj aparte in universul culturii nomade. Omul cu acvila acopera nevoia de blanuri calduroase necesare tribului pe timp de iarna. Iar iernile din stepele Asiei sunt crancene… Chiar si in prezent, calaretul cu acvila pe brat este perceput ca fiind mai mult decat un simplu vanator. In afara indeletnicirii sale, berkutchi este considerat un ghid spiritual al femeilor insarcinate sau al celor care intampina nasteri dificile, prezenta sa in iurta fiind onoranta pentru toti membrii familiei in cauza. Se crede ca spiritul acvilei care-l insoteste tot timpul ghideaza spre lume nou-nascutul asa cum acvila se inalta usor spre tariile cerului. La alte popoare din Asia, berkutchi-i prezinta o latura sugubat-erotica. Bunaoara, kirghizii sunt convinsi ca, indiferent de varsta sa, un berkutchi poate lasa gravida orice femeie lipsita de darul maternitatii…

Plisc si gheare, tipat si moarte

Pentru kazahii tribului Kerei, arta vanatorii cu pasari de prada este o deprindere insusita inca din copilarie. La varsta de 6-7 ani, ei incep cu rapitoare mici, cum este uliul pasarar. Pe masura ce cresc, tinerii kazahi trec la rapitoare mai mari, preferate fiind uliul porumbar si soimul sacru.

Ultima pasare, cea mai pretuita, este acvila. Si nu-i de mirare! Puternicul pradator este capabil sa vaneze atat animale cu blana pretioasa – vulpi, jderi, marmote, rasi –, cat si iepuri si antilope de stepa pentru hrana tribului. Tanarul berkutchi este indrumat pentru inceput de cei experimentati, ghidare absolut necesara, caci acvila este extrem de periculoasa. Speriata, ea poate rani grav sau chiar ucide un om. Se cunosc cateva exemple triste in acest sens.

In majoritate, victimele au fost rusi care au incercat sa dreseze singuri acvile. Iar nepriceperea lor, ca si lipsa sfaturilor unui berkutchi au dus la situatii in care rapitoarea si-a atacat dresorii. Iar atacul unei acvile de munte, chiar daca pasarea in cauza nu se situeaza ca forta intre primele trei specii de acvile din lume, este fatal! Berkutchi-i aleg pentru vanatoare intotdeauna femelele de acvila, pentru ca sunt mai mari si mai agresive decat masculii. Trasatura caracteristica tuturor pasarilor de prada.

Sunt cautate acvile tinere, in primul an de viata, alese din cuiburi inaccesibile sau capturate din capcane cu iepuri pusi drept momeala. Puii mici, nezburatori, sunt evitati. Odata crescuti, devin imprevizibili si periculosi. Aceste pasari confunda omul cu o alta acvila; in consecinta sunt gelosi si ataca pe loc orice persoana aflata in apropierea dresorului. Pe langa asta, deoarece nu au invatat tainele vanatorii de la parintii-acvile, succesul lor este mic comparativ cu acela al unei pasari prinse in salbaticie. Kazahii le denumesc kor-bala, adica copil orb… Fiind pasari imprintate, au neplacutul obicei sa tipe nonstop, speriind astfel vanatul.

Cu pasarea pe mana

O vanatoare cu acvile incepe de obicei iarna, cand blana vulpilor si jderilor este de calitate superioara. Berkutchi-i purced calare prin stepa inzapezita cu acvilele pe antebratul stang, protejat de ghearele acestora de o manusa speciala, realizata din mai multe straturi de piele groasa. Pe cap, acvila poarta o “casca” specifica, tomara, care impiedica pasarea sa vada si, in consecinta, aceasta sta linistita.

Odata observata prada, pasarii i se scoate tomara si este lansata asupra victimei. Atacul este necrutator: pradatoarea ucide cu ghearele sale enorme, actionate de muschi incredibil de puternici. Unii dintre turistii care s-au fotografiat cu acvile pe brat in Mongolia au aflat pe propria piele cat de tare strange acvila. Cativa au facut miscari bruste, iar acvilele s-au speriat si au strans atat de tare cu ghearele, incat le-au fracturat oasele antebratului in ciuda protectiei oferite de manusa protectoare!

Ultima incercare

Cand lupii se inmultesc peste masura si incep sa faca pagube insemnate in turmele nomazilor, acestia nu pun mana pe arma, ci apeleaza la prietenul cu pene. Este cea mai grea misiune pentru acvila. In timp ce ea cantareste maximum sase kilograme, lupii ating frecvent 60. Confruntarea este foarte riscanta pentru pasare, pentru ca lupul este o prada nenaturala. Odata prins in gheare, in ciuda durerii atroce, acesta are curajul mortii de partea sa.

Nicio acvila salbatica nu ataca un lup adult in vreo circumstanta. Berkutchi-i au dezvoltat de-a lungul timpului metode specifice in acest scop. Bunaoara, kirghizii hranesc timp de cateva luni pasarea folosind un lup in ale carui orbite introduc doua bucati de carne. Astfel rapitoarea este conditionata sa atace direct ochii lupului…

Alta metoda des intalnita face apel la un lup impaiat, care de data aceasta este infasurat complet in sarma ghimpata, cu exceptia capului. Acvila se inteapa daca nu prinde lupul direct de cap – si invata asta repede. Astfel, la vanatoare, lupul insfacat de cap, cu maxilarele imobilizate in stransoarea de otel a unui picior si cu al doilea infipt in beregata, este condamnat.

Toate drumurile duc la Bayan Olgii
Dupa 1990, an in care toate tarile din Asia Centrala au abolit comunismul, s-a inregistrat o cautare intensa a identitatii si implicit o revigorare a traditiilor. Cei 200 de berkutchi din Bayan Olgii, vestul Mongoliei, organizeaza in luna octombrie a fiecarui an traditionalul festival inchinat acvilelor. Invitatii vin de la sute de kilometri pentru a-si demonstra maiestria.

Timp de trei zile, acvilelor le sunt testate viteza de reactie, rezistenta la zboruri dificile si raspunsul la solicitarile omului. In ultima zi, faimoasele shogel si koktulek, pasarile cele mai experimentate, sunt zburate la lupi. Festivalul se incheie cu o petrecere de adio, Dostarkhan, la care invitatii toasteaza pentru sanatatea acvilelor, in timp ce sunt depanate intamplari vanatoresti. O acvila este zburata timp de zece ani, dupa care i se multumeste in numele tuturor si este eliberata inapoi in natura. Pasarea isi va continua ciclul normal al vietii. Asa cere inteleapta traditie…

Regina din Carpati

Nu de mult, acvila de munte era o pasare prezenta in tot lantul Muntilor Carpati. Cuibarea indeosebi in zona golului alpin, in crevase de stanci, si in egala masura in zona padurilor inalte. Acvila de munte a intrat in constiinta nationala a romanilor inca de acum 800 de ani, cand primii voievozi Basarabi au ales aceasta pasare sa vegheze din blazon destinele Valahiei.

In prezent, acvila onoreaza stema Romaniei, ca martor demn al zbuciumatei noastre istorii. Totusi, pasarea a avut de suferit, din cauza absurdelor campanii de exterminare a pasarilor rapitoare in deceniile trecute. Astazi mai cuibaresc circa 8-10 perechi, cu deosebire in Muntii Fagaras, Rodnei, Retezat si Apuseni. Turistii care zaresc silueta falnica a acvilei planand deasupra Carpatilor trebuie sa se simta privilegiati. Acvila a devenit atat de rara…

sursa: descopera.ro

Yeşıl Ada - Qırım / "Insula" Verde - Crimeea

2011-03-27T23:10:00.001+03:00

Yuregıme - Eşref Şemizade

2011-03-19T23:32:00.000+02:00

Euroislamul - reforma tatareasca

2011-03-15T23:32:00.000+02:00

EuroIslamul - Reforma tatareasca. de Tasin Gemil

Genghiz Band - Ay şalaşîm

2011-03-13T20:08:00.001+02:00

100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿

Cengiz Band - Ay şalaşîm

"Turan Kurultay"- Macaristan 2010

2011-03-12T10:32:00.000+02:00

Ne sebepten. Norik Şirin

2011-03-07T18:18:00.000+02:00

Eş bitmedı kureşımız - Isa Abduraman

2011-03-05T12:00:00.000+02:00

Bır izın berınız - Bekir Coban Zade

2011-03-04T23:00:00.001+02:00

Neden - Guner Aqmolla

2011-03-03T15:34:00.000+02:00

Crimeea – Bijuteria de la Marea Neagră

2011-02-21T00:34:00.002+02:00

Crimeea – Bijuteria de la Marea Neagră

Crimeea este numele peninsulei cu formă de diamant, care străluceşte în apele Mării Negre. Crimeea este cel mai fascinant colţ al Ucrainei. Crimeea ascunde istorii şi mistere nebănuite.Crimeea este deopotrivă, patrie şi rană sângerând nostalgii în sufletul oricărui tătar. Crimeea este loc de reculegere şi pelerinaj. Şi nu în ultimul rând, Crimeea adăposteşte staţiunea balneară unde Puterile Lumii au hotărât soarta României, aruncându-ne ţara în cei 45 de ani de comunism.

Acesta este Crimeea...

Pe Riviera Rusă

Frumoasa peninsulă a servit sute de ani drept loc de promenadă pentru aristocraţia rusă, generaţii întregi de ţari poposind sezonier aici, departe de asprimea iernii ruseşti, pentru o desfătare şi recuperare inedită. Chiar dacă Stalin a hotărât că peninsula stâncoasă face parte din noua Republică Sovietică Federativă Ucraineană, Crimeea nu şi-a schimbat aerul cosmopolit, de adevărată Poartă a Orientului şi loc de trai în relativă linişte şi armonie pentru diferitele seminţii care o populează.

O mare parte dintre cei care au vizitat-o, se jură cu mâna pe inimă că este cea mai frumoasă şi copleşitoare parte a Ucrainei.

Oamenii nu exagerează deloc!

Locaţia beneficiază de cel mai variat relief, cele mai impresionante peisaje şi cea mai blândă climă de pe întregul teritoriu ucrainean. Clima, aproape mediteraneană, a transformat plajele sudice ale Crimeei în destinaţia favorită a vacanţelor de vară pentru milioane de cetăţeni ucraineni, ruşi sau chiar din spaţiul CSI. Iar numărul de occidentali, în creştere de la an la an, trimite cu gândul că această peninsulă va deveni în scurt timp una dintre destinaţiile de vacanţă favorite pe plan european.

Staţiunile balneo-climaterice abundă aici, iar bucata de pământ care muşcă sfidător din posomorâta Marea Neagră este faimoasă pentru apele sale minerale şi vinurile recoltate aici în fiecare toamnă prelungită.

Amatorii de alpinism, fotografie sau drumeţii nu sunt nici ei uitaţi, deoarece la doar câţiva kilometri de plajele albe se înalţă Munţii Crimeei, nişte formaţiuni geologice străvechi care împung cutezător cerul până la înălţimea de 1 500 metri. Nu pare impresionant, dar merită menţionat că aici se găsesc unele dintre cele mai neobişnuite şi exclusiviste pârtii de schi din lume.

Cum ajungem, cum ne deplasăm, ce vedem, unde ne distrăm...

Sezonul turistic principal din Crimeea se desfăşoară oficial în lunile iulie şi august, când se înregistrează cel mai mare aflux de turişti. Dar asta nu însemnă deloc că nu trebuie să mergeţi şi în alte perioade calendaristice, ba din contră. Crimeea îşi arată adevărata splendoare în afara sezonului turistic, ca mai toate locurile frumoase de pe Pământ, de altfel...

Din punct de vedere strict meteorologic, pe aceste meleaguri este cald din aprilie până în octombrie. Primăvara crimeeană este o explozie de flori şi culori, întreaga peninsulă găzduind numeroase specii de plante. Principala cale de acces în Crimeea se face prin oraşul Simferopol, unde se găseşte singurul aeroport din mica peninsulă. De aici, majoritatea turiştilor iau trenul sau cursele de autobuze spre staţiunea Yalta sau ţărmul sudic al Crimeei, unde sunt cele mai multe plaje nisipoase. Un zbor din aeroportul Zhuliany din Kiev până în Simferopol costă între 35-60$. Pe de altă parte, biletele de tren sunt mult mai ieftine, echivalentul în grivne a 20$ la clasa întâi, 10 la a doua, şi 7 la "personalul ucrainean". Toate trenurile din Kiev via Crimeea sunt de noapte şi fac cam 14-16 ore. Trenurile au opriri în principalele oraşe crimeene: Simferopol, Kerci, Sevastopol şi Feodosia. Dacă te simţi în stare de aventuri pe cont propriu, poţi încerca microbuzele private (aşa-zisele Marshrutki). Sunt foarte ieftine şi şoferul te lasă oriunde ai nevoie.

Cea mai faimoasă staţiune este de departe, Yalta, devenită o destinaţie favorită de vacanţă a ţarilor ruşi încă din secolul 19, după ce s-a construit primul drum care făcea legătura cu Simferopol.

Sevastopol, Alushta, Sudak, Feodosia, Yevpatoriya, Saki şi Koktebel, sunt alte staţiuni care probabil nu vă spun nimic, dar merită să le vezi măcar o data în viaţă.

Sevastopol, situat în vestul peninsulei, are o bogată istorie şi tradiţie militară, fiind mai mult un oraş port, decât staţiune de distracţii. Dar nu disperaţi, oraşul are farmecul său aparte. Aici este cartierul general al Flotei Mării Negre deţinute de Rusia. Sudak-ul este renumit pentru atmosfera pitorească, iar plaja sa este surprizator de bine pusă la punct.

Yevpatoriya şi Saki, de pe coasta vestică sunt celebre pentru plajele lor întinse cu nisip catifelat. Staţiunile crimeene sunt celebre după tipicul lor: fiecare beneficiază de un set original de clădiri şi monumente istorice, iar în apropierea falezelor şi plajelor sunt aglomerări de restaurante, discoteci, puncte care servesc mâncare de fast-food în stil ucrainean, iar peste tot atmosfera este întreţinută de muzicieni de stradă, jongleori şi caricaturişti. Suntem în Ucraina, deci viaţa de noapte este la ea acasă!

Fii atent totuşi cu cine te anturezi, unde îţi ţii banii, cât cheltui, şi mai ales nu te lăsa vrăjit de frumuseţile locale. O faci pe riscul tău...

Dacă îţi place singurătatea şi cauţi locuri unde Natura şi Istoria sunt la ele acasă, sau pur şi simplu cauţi locaţii liniştite şi pitoreşti "de familie", Crimeea are ce oferi.

Ai de ales între sute de kilometri de plajă sălbatică, neatinsă. Cutreierând coastele marine, vei da peste grupuri de hippioţi, yoghini şi alţi "naturişti" locali care se retrag din civilizaţie şi locuiesc pe întreaga perioadă a verii în peşterile din apropierea plajelor. În general sunt oameni liniştiţi care îşi văd de treabă şi nu deranjează turiştii. Tot aici este capitala neoficială a nudiştilor din Ucraina, Crimeea fiind locul principal de întâlnire al nudiştilor încă din timpul epocii sovietice.

Relieful variat şi cadrul natural minunat al Crimeei oferă posibilităţi nelimitate şi pentru iubitorii sporturilor extreme. De la drumeţit la mountain bike, călărie, alpinism, scuba diving, surf, wind surf şi terminând cu ski alpin, te poţi delecta în orice fel doreşti.

Agenţiile de turism locale se ocupă şi cu organizarea tuturor evenimentelor ce ţin de sporturi extreme sau relaxare în natură. Munţii Crimeei ascund peşteri spectaculoase, păduri de fagi, stejari, ienuperi, plus o listă lungă de specii dendemice de plante. Munţii sunt accesibili tot dinspre Simferopol precum şi prin străvechiul oraş tătăresc Bakhcisaray. În munţii Ay-Petri, între Alupka şi Yalta, la altitudinea de 1 200 metri, se poate schia excelent în fiecare iarnă.

Acasă la tătari

Nu se poate face o încheiere a periplului crimeean fără o readucere aminte a istoriei străvechi şi zbuciumate a locului. Istoria sa este veche şi complexă, datând din Cuaternarul timpuriu. Aşezările din zonele Herson-ului (Chersoneus în greaca veche) şi Sevastopol, au fost adevărate avanposturi ale Greciei Antice şi culturii elenistice timp de două milenii...

Bahcisaray a fost reşedinţa hanilor crimeeni timp de sute de ani, iar oraşul Kerci are o vechime de circa 2.600 ani, fiind fondat la doar un an după Roma.

Crimeea a fost loc de peregrinări şi stabiliri pentru zeci de noroade şi seminţii. S-au perindat astfel pe teritoriul său şi prin colbul istoriei sciţii, sarmaţii, grecii, genovezii, veneţienii, armenii, evreii, turcii, tătarii, ruşii şi cazacii. În întreaga Crimee, creştinismul, iudaismul şi islamul şi-au lăsat urmele distincte aşijderea în oameni şi locuri. Cu unele exeptii notabile, credincioşii acestor mari religii au coexistat relativ paşnic.

Nicio altă etnie dintre cele menţionate nu şi-a lăsat amprenta asupra Crimeei, precum tătarii, pentru care Crimeea a rămas "Ţara Interzisa", dar intotdeauna dorită şi amintită cu nostalgie în memoriile şi visele nespuse ale fiecărui tătar. Adevărat "Ierusalim al Stepelor", Crimeea subjugă şi astăzi maiestuosul şi sălbaticul suflet tătar!

Tătarii originali erau urmaşii razbonicilor mongoli ai celebrei Hoarde de Aur, strămutaţi în acest colţ de lume după expediţia militară a lui Batu Han, nimeni altul decât nepotul direct al marelui Genghis Han.

În timp, componenţa etnică a tătarilor s-a diluat, aceştia mixându-se genetic cu reprezentanţii naţiilor europene, luaţi ca robi şi roabe la Krâm, cum se denumeşte Crimeea în dialectul Nogai. Rămaşi stăpâni în aceste locuri, tătarii s-au definit ca naţiune, au adoptat Islamul ca religie oficială în secolul 13, şi au construit astfel unul dintre cele mai puternice state din Europa estică, până la începutul secolului 18, când Crimeea a fost cucerită şi inclusă în taratul rusesc.

Dacă la începuturile lor tătarii crimeeni erau temuţi pentru raidurile devastatoare interinse în Voievodatele Române, particular Moldova, regatul polon, cnezatele lituaniene, ruseşti şi bieloruse, puterea lor scade odată cu creşterea influenţei în zonă a cazacilor, duşmanii lor tradiţionali. În urma anexării Crimeei, act săvârşit de ambiţioasa împărăteasă Ecaterina a II-a a Rusiei, tătarii se văd forţaţi să emigreze în număr mare în Imperiul Otoman, o parte stabilindu-se în Dobrogea, unde se pot întâlni şi astăzi. Coşmarul tătarilor avea să se adâncească sub loviturile istoriei coroborate cu apariţia comunismului şi regimul lui Stalin. Oameni dintr-o bucată, mândri credincioşi tradiţiilor strămoşeşti şi valorilor familiale, tătarii s-au opus ateismului şi noţiunilor comuniste despre viaţă şi lume, trimise via Moscova. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, tătarii au văzut în apariţia germanilor un act providenţial şi au sperat astfel că aliindu-se cu cel de al Treilea Reich, vor scăpa de asuprirea comunistă.

Alegerea nu le-a fost iertată de Stalin. Cu toate că un mare procent de tătari luptau în Armata Roşie contra germanilor, "Tătucul Natiunilor" nu a uitat de colaborarea dintre liderii religioşi şi politici ai tătarilor cu Hitler, şi nici de existenţa aşa zisei "Die Wolga-Tatarische Legion", sau Legiunea Tătară, un corp de armată format din voluntari tătari care luptau (culmea!) în rândul temutelor brigăzi SS. Deloc arieni de felul lor, dar având vitejia strămoşilor în sânge, razbonicii din Legiunea Tătară şi-au impresionat prin bravură pe comandanţii germani.

Răspunsul lui Stalin a venit sub forma groaznicelor deportări în masă la care au fost supuşi toţi tătarii din peninsulă. Fenomenul a fost denumit Surgun în limba tătară, şi are pentru urmaşii Hoardei de Aur rezonanţa sinistră pe care o are Holocaustul pentru evrei. Pe data de 18 mai 1944, toţi etnicii tătari au fost încărcaţi cu forţa în trenuri şi deportaţi la mii de kilometri depărtare în stepele Uzbekistanului. Un procent de 47% din totalul populaţiei a pierit de foame, boli şi epuizare în timpul acestui proces de pedeapsă şi înstrăinare a unei naţiuni dârze care a avut curajul să se opună Diavolului Roşu. Tătarii supravieţuitori s-au reîntors în Crimeea abia la începutul anilor 1980, odată cu mişcarea Perestroika.

Astăzi, aproximativ 250.000 de tătari mai trăiesc în Crimeea, luptându-se să îşi păstreze tradiţiile, istoria şi cultura într-o lume agitată, aflată în plin proces de neantizare sub tăvălugul nivelator al Globalizării şi Consumismului.

În peninsulă se pot întâlni la tot pasul. Au fizionomia distinctă de a ucrainenilor şi îşi vorbesc limba cu mândrie. Sunt oameni de onoare, foarte respectuoşi şi ospitalieri, timizi chiar. După căderea comunismului şi-au reluat legăturile cu fraţii din România, existând un adevărat turism nostalgic între Dobrogea şi Crimeea. Sunt foarte bucuroşi de rarii turişti români pe care-i întâlnesc, deoarece apreciază refugiul şi protecţia de care s-au bucurat fraţii lor în România ultimelor decenii. Bucătăria lor este delicioasă şi originală, iar abundentele produse culinare dau adevărata savoare a unei excursii în Crimeea.

sursa: descopera.ro

Ana tılım . Ismayl Ziyaeddin

2011-02-20T19:29:00.001+02:00

Ana tılım
Ismayl Ziyaeddin

Beşıgımnı terbetken Ana tılım, oz tılım,
Sensın menım dunyada er şiyden bek suygılım.
Anlay tura, suyemen, zengınlık-guzellıgın,
Altın berseler bermem senın bır ozgunlıgın.

Ana tılım, oz tılım, dertın bek kop, anlayman,
Zor kunler keşıresın, koremen de, cılayman.
Kımsesiz bır garipdiy, erkes senı tartışlay,
Sozlerınnı begenmiy, yat sozlernı algışlay;

-Neday şiy bu sıznınkı?- desen, bar cevapları;
Ne etkenın bılmiyler canı tıl erbapları.
"Tılnı zengınleştırmek kerek", diyler. Ne aruv!
Isteklerı bu bolsa, tıliymen onlarga qaruv!
Lyakin şu tatar tıl şaytıp zengınleşırmı?
Aşlasan sen kirazga sarımsak kelışırmı?
Zengınleştırmek tuvul, hayır, bu yapqanları
Ta uzaqtan korıne tuz coldan sapqanları.

Etmenız be, kardaşlar, oynamanız şu tılmen!
Tıl bır nazıq ormedır, orulmez erbır mılmen!
Men sızlerge qatiyım? Beremen tek nasiyat:
Tartışlamanız tılnı, oynaman, halktan yat!
Yoq bır quvet kolımda, sade uşlı bır qalem!
Tılımıznı horlaman, kulmesın bızge alem!

Men kene de qartlardan qalĝan tılde cırlarman,
Tılım horlık korgende, kozyaş toger, cılarman.
Şunku seze, suyemen tılımnın guzellıgın,
Sarı altınĝa denışmem onın bır ozgunlıgın.

₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪

Limba materna
Ismail Ziaedin

In leagan tu m-ai leganat, limba materna, limba mea,
In lumea aceasta tu primesti intreaga iubirea mea.
Cu cat mai mult te inteleg, caut comori divine,
Aur de mi-ar da nu te dau pe tine.

Limba materna, limba mea, griji ai multe, inteleg,
In grele zile tu te afli, observ si plang.
Ca-ntr-un sarman lipsit de sprijin cu totii dau in tine,
A tale vorbe nu-s placute, se-aplauda cele straine.

De-ntrebi ce-nseamna toate-aceste - exista un raspuns:
Nu stiu ce fac cei care scot o limba noua pe ascuns.
"Sa ne-mbogatim limba", zic ei, Ce bine!
De e dorinta lor aceasta, eu succes le-as dori!
Dar astfel limba tatareasca trebuie imbogatita?
Se poate pomul de cires cu usturoi sa se-altoiasca?
Nu-nseamna vreo imbogatire ce fac acuma toti acestia,
De departe se observa ratacirea, fapta demna de calai.

Nu mai faceti aste lucruri, cu limba nu va mai jucati!
Tesatura fina-i limba, nu orice andrea-ncercati!
Ce pot face eu acuma? Doar un sfat voi ascultati,
De popor s-aveti rusine, limba n-o mai framantati.
N-am alta putere-n mana, tin doar creionul ascutit,
Nu stricati voi limba noastra, limba e un dar slavit.

Scriu in limba cunoscuta, de la batrani ea ne vine,
Plang, cand limba mi se strica de aceste mari jivine.
Simt cat de frumoasa mi-este limba ce-o iubesc,
Pe tot aurul din lume nu te schimb, grai stramosesc!

TRT AVAZ transmisiune directa

2011-02-14T21:49:00.000+02:00

Acum transmisiune directa le televiziunea TRT AVAZ din Medgidia, Ankara si Akmescid(Crimeea), cu ocazia Mevlit Kandili.

¿? Cewapsız soruwlar / Intrebari fara raspuns ¿?

2011-02-11T12:25:00.002+02:00

LOADING...
█████████████]99%
██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿
...LOADING...
██████████████ 100‰ ☪

De ce tatarii nu-si invata copiii limba tatara?
Neşín tatarlar tatarşa tılın uyretmiyler ballarına?

Aytımlar / Expresii

2011-02-09T16:00:00.004+02:00

██████ 100% ☾☆ ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿ ☾☆

at oynatmaq = bílgenın we ıstegenın gibiy etmet ;
balaq turmek = íş etmege azırlenmek ;
tış qayramaq = qawĝa íşun azırlenmek ;
murun cıyırmaq = bírşiynı bek suymemek ;
boy olşemek = kol atmaq, bírewge qarşı tutmak ;
tıl tokmek = aytılmagan~saqlı şiylernı aytmaq ;
dawul qaqmaq = bírşiynı epsílerıne aytmaq ya bıldırmek;
masqara bolmaq = ayıp~yaramay~yaman bírşiy etmek/yasamaq ;
murnın tıqmaq = başkaların íşlerıne qarıştırması ;
şalım satmaq, ozın kokten atmaq = allegımlık, qopaymaq ;
tuz buber etmek = bírewnı bek kawĝalamaq ;
ot'man/ateş'men oynamaq = tehlíkelı~yíkpalı íş etmek;
tıl uzatmaq = kop konuşmak;
lap qaytarmaq = karşı cewap, cewabı uymaĝan;
qulaq asmaq = aytılĝan sozlerge emiyet bermek,diñlemek;
otnı patlatmaq = qorqızdırmaq;
dewe mınarege şıqqanda = eş bır waqıt bolmaycaq şiy;
pot qırmaq = yersız lap aytmaq.

Un tătar, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace

2011-02-08T00:17:00.000+02:00

Un tătar, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace

Tătari din întreaga lume l-au susţinut pe Mustafa Abdulcemil Kirimoglu să intre, anul acesta, în cursa pentru Premiul Nobel pentru Pace. Liderul tătarilor de pretutindeni a fost nominalizat oficial de profesori universitari şi parlamentari din mai multe ţări, printre care şi România.

La 1 februarie, s-a încheiat procesul de nominalizare a candidaţilor la Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta, printre pretedenţi fiind de data aceasta şi liderul tătarilor din întreaga lume, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu. Anunţul a fost făcut cu câteva zile în urmă, în cadrul unei conferinţe de presă, de către preşedintele Congresului Mondial al Tătarilor din Crimeea, prof. Refat Ciubarov, citat fiind de agenţia de presă naţională din Crimeea.

20 de personalităţi din mai multe ţări unde trăiesc comunităţi de tătari, printre care şi România, au prezentat recomandări în sprijinul nominalizării lui Mustafa Abdulcemil Kirimoglu. Este a doua oară când tătarii l-au susţinut pe liderul lor să ajungă în această importantă competiţie mondială, primul demers, care s-a dovedit a fi însă mai timid, având loc în 2009. De data aceasta, recomandările reprezentanţilor tătarilor din Ucraina, Polonia, Ungaria, România, Turcia, Rusia, SUA, Canada au fost acceptate, Mustafa Abdulcemil Kirimoglu fiind astfel nominalizat oficial pentru importanta distincţie. Cele mai multe recomandări au venit din România, printre cei cinci care au contribuit la acest demers numărându-se deputatul UDTTMR Aledin Amet şi prof. univ. dr. Tasin Gemil.

Mustafa Abdulcemil Kirimoglu este preşedinte al Parlamentului Tătarilor Crimeeni şi membru în Parlamentul Ucrainei. Este cunoscut ca lider şi întemeietor, totodată, al Mişcării Naţionale a Tătarilor Crimeeni şi disident sovietic.

sursa: cugetliber.ro

Înfrăţire între Agigea şi Çifteler(Eskişehir/Turcia)

2011-02-04T16:40:00.000+02:00

Înfrăţire între Agigea şi Cifteler

O delegaţie a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, condusă de preşedintele Amet Varol, s-a întors în urmă cu doar câteva zile din Turcia. Vizita a fost prilejuită de semnarea unui protocol de înfrăţire între localitatea constănţeană Agigea şi cea turcească Çifteler, de lângă Eskişehir.

Implicarea tătarilor în această acţiune de înfrăţire între cele două localităţi nu este deloc întâmplătoare. Provincia Eskişehir este recunoscută drept una locuită de o populaţie numeroasă de etnie tătară, iar relaţiile dintre comunitatea tătară din România şi cei din partea centrală a Anatoliei datează de ani buni şi se concretizează an de an în participări laolaltă la diferite manifestări internaţionale cultural - artistice iar acum şi administrative.

Potrivit preşedintelui UDTTMR, în cadrul vizitei, membrii delegaţiei din România s-au întâlnit şi cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ din Eskişehir, purtându-se astfel discuţii cu oameni de afaceri din zonă în vederea dezvoltării unor investiţii în judeţul Constanţa.
Pentru a duce la îndeplinire misiunea pentru care delegaţia a pornit săptămâna trecută spre Turcia, reprezentanţii UDTTMR au fost însoţiţi şi de primarul comunei Agigea, Cristian Cîrjaliu, care îi va aştepta acum în vizită pe „fraţii” din Çifteler. Primarul constănţean speră ca, până la începutul lunii martie, când ar trebui să îi primească pe oaspeţii din Turcia, să finalizeze şi lucrările la geamia din satul Lazu, pentru ca inaugurarea să se facă într-un cadru festiv, în prezenţa musafirilor. „A fost o experienţă foarte interesantă vizita la Çifteler pentru că am constatat că, spre deosebire de noi, acolo sunt foarte mulţi întreprinzători încurajaţi să facă afaceri. În aceste condiţii, nu mă mai surprinde că pe 2010 Turcia a avut o creştere economică de 8,5%”, a declarat primarul Cristian Cîrjaliu.

sursa: cugetliber.ro

Ce-ar fi daca...

2011-02-03T11:44:00.006+02:00

Ce-ar fi daca toate organizatiile si uniunile tataresti crimeene din lumea intreaga ar cadea de comun acord asupra unui "pasaport" tipizat si l-ar acorda tuturor membrilor. Astfel toti tatarii crimeeni ar beneficia de un pasaport onorific pe care sa scrie Republica Tatara Crimeea - QIRIM TATAR CUMURIYETI / CRIMEAN TATAR REPUBLIC- care sa contina:
1. prima pagina stema "Tarak tamga" si imnul "Ant Etkenmen";
2. a doua pagina: fotografia, numele, data si locul nasterii precum si apartenenta la natiunea tatara
3. a treia pagina, la rubrica "vize", ar figura o singura "viza" insotita de steagul tarii de rezidenta si/sau in care s-a nascut.

Daca cineva de la uniunea noastra citeste aici, ar putea sa propuna asta, pentru ca dupa parerea mea ar fi un demers ce si-ar merita toti banii, nu ar fi nici costisitor, mai ales ca deja coperta este conceputa ;) Uniunea ar putea acorda sprijinul tehnic si sa suporte o parte din cheltuieli iar cealalta parte sa fie platita de fiecare beneficiar al "pasaportului".
Imaginati-va doar impactul pe care l-ar avea in randul comunitatii...

Spectacol de caritate

2011-01-31T17:29:00.001+02:00

Organizatia de Tineret "Ismail Gaspirali" filiala Valu lui Traian, organizeaza, cu ocazia implinirii a 4 ani de activitate a Ansamblului UÇANSU, un SPECTACOL DE CARITATE ce are ca scop strangerea de fonduri pentru cazurile sociale din localitate.

In sala de spectacol va exista o urna in care se pot face donatii.

Spectacolul va avea loc Sambata 5 Februarie 2011, orele 16:00 la Caminul Cultural din Valu lui Traian.

La eveniment participa:
*Ansamblul UÇANSU - Valu lui Traian
* Ansamblul KAYTARMA - Valu lui Traian
* Ansamblul KARADENIZ - Constanţa
* Ansamblul KARASU - Medgidia
* Ansamblul KOSTEL - Castelu
* Ansamblul KANARA - Ovidiu
* Ansamblul CANSU - Techirghiol
* Ansamblul KUCUK YILDIZLAR - Mihail Kogalniceanu
* KABAK GRUP (Enghin, Samy şi German)- Constanţa

Aceste spectacole de caritate vor continua in toate filialele UDTTMR in cadrul carora activeaza ansambluri de dansuri traditionale tataresti sau la cele care vor dori sa colaboreze cu Organizatia de Tineret "ISMAIL GASPIRALI".

Lista cu donatii si cu cazurile sociale va fi facuta publica si speram ca pe aceasta ocazie sa venim in sprijinul etnicilor tatari din localitatile unde traiesc acestia prin diferite ajutoare (medicamente, consulatii medicale, lemne de foc, utilitati, etc.)

Presedinte O.T.I.G. - Dincer GEAFER

afisul spectacolului

sursa:facebook

Enţer(Entzer) - Mané

2011-01-29T13:45:00.006+02:00

Mané-ul este un catren popular tataresc, in care interpretul are libertatea sa improvizeze pe parcursul ei diferite versuri legate de intamplari sau persoane din acea locatie - de obicei era folosit la curtarea fetelor transformandu-se intr-un dialog cu acestea - la serate sau ceaiuri. In genere era cantata,o melodie lunga , decenta(!), amuzanta si distractiva.
NU are nicio legatura cu maneaua "romaneasca" din zilele noastre...poate doar o asemanare NEFERICITA de nume.

Ay anaylar

2011-01-27T11:04:00.000+02:00

ANA TILIN SUYGENGE. Cevat Raşit

2011-01-19T10:41:00.004+02:00

Ana tılın suygenge
Cevat Raşit

Ana tılın suygenge
Saygım katıp tanıtayım
Tıl bılgısın bek bılgenge
Menzume katıp yazmayım!

Aktaradır tıl tamırı
Okiy turlı bılgılerden
Ana tılının tuwgan yerın
Insan dunya tarihinden.

Tanıkanda tıl tamrın
Kalkımıznı bek saydıra
Okıganda yazganların
Menzume yazmaga yaştıra.

Halknın ızı, tamgaları
Halk taşlagan, der bılgısı
Tılge dair yazganları
Bır tıl tamır der yazısı.

Ana tılı men yazganlar,
Canım, curegım ırıtır,
Ana tılın her sayganlar,
Halknı bırlık tıl, din eter!

Cevat Raşid, este un poet tatar dobrogean nascut la 1927 in localitatea Lumina(Kocalî). Putini stiu, dar el este cel caruia ii apartin versurile cunoscutei melodii tataresti "Caşlîk"(Geaşlîk).

Şeremezan(Elvida)

2011-01-18T00:32:00.000+02:00

Eskı eşiyalarım

2011-01-15T17:40:00.007+02:00

Cateva din obiectele vechi din colectia personala.

TOKIZ

Kawkaz kuşagı

ŞEUWRELER, MARAMALAR...

DARE

KUL UYTI

Tayir'man Zore (masal)

2011-01-13T03:31:00.001+02:00

Akmescıt

2011-01-11T17:15:00.000+02:00

Sarı eşkı

2011-01-10T19:22:00.004+02:00

Sarı eşkı

Bır sarı eşkım bar edı

"Balalayım" der edı

Balaların şıbırtıp

"Bay bolayım" der edı.

Ey malım, ey,

Ey sarım, ey!

Bır sarı eşkım bar edı

"Balalayım" der edı

"Balalasam beş bolır

Şobanlarga eş bolır"

Ey malım, ey,

Ey sarım, ey!

Bır baynın bır ulı

Bırlep ketken eşkım,

Ekı baynın ekı ulı

Ekılep ketken eşkım,

Uş baynın uş ulı

Uşlep ketken eşkım,

Dort baynın dort ulı

Dortlep ketken eşkım,

Beş baynın beş ulı

Beştlep ketken eşkım,

Altı baynın altı ulı

Allap ketken eşkım,

Yedı baynın yedı ulı

Yedılep ketken eşkım,

Sekız baynın sekız ulı

Sekızlep ketken eşkım,

Dokız baynın dokız ulı

Dokızlap ketken eşkım,

On baynın on ulı

Onlap ketken eşkım,

Ey malım, ey,

Ey sarım, ey!

Alpak, malpak
Tabanlan calpak
İnanmasan şık tabak...
Cim, cim etermen
Cırmırta bersen ketermen.
Par, par etermen
Para bersen ketermen.
Tal, tal etermen
Talkan bersen ketermen,
Canaşa koyge cetermen
Senı maktay ketermen.

Uluna bergen oraktay,
Kızma bergen oymaktay,
Maga berdı tırnaktay,
Koz yaşlarım moşaktay...

Yalcin - Şal aygirim

2011-01-10T08:55:00.000+02:00

Lutfy - Al koyan canay

2011-01-06T16:13:00.000+02:00

Kuneş tutulması 04.01.2011, Kostence - Eclipsa / Constanta

2011-01-04T11:13:00.006+02:00

Bır kaş dakka bar kuneş tutulması pıtkenı. Kormegenlerge tane resım azırlendım.
Sunt cateva minute de cand eclipsa de soare s-a terminat. Pentru cei ce nu au vazuto am postat cateva poze.
Kuneş tutulması 04.01.2011 09:58 Kostence

Kuneş tutulması 04.01.2011 10:25 Kostence

Kuneş tutulması 04.01.2011 11:35 Kostence

CANI SENE KAYIRLI BOLSIN, TATARLAR!

2010-12-31T03:02:00.000+02:00

Un An Nou Fericit Va Urez Tuturor, Sa Ne Vedem Sanatosi Si Mai Destepti La Anul!!:) La Multi Ani!!

Take, Ianke si Kadîr (teatru tv)

2010-12-30T19:21:00.001+02:00

Comedie de Victor Ion Popa.
Distributia: Gheorghe Dinica, Radu Beligan, Marin Moraru, Valentin Uritescu, Mihai Calin, Monica Davidescu si Silvia Nastase.

Keştı endı. Bekir Sıdkı Cobanzade

2010-12-25T16:34:00.001+02:00

Keştı endı

Bekir Sıdkı Cobanzade

" Altmış yaşında bır kart avuzından

Amdi Giraybay"

Kun qawuşıp awğan son,

Cengem sıyır sawğan son,

Anam "laqşa" keskende,

Aqşam celı eskende,

Maşaq cıyıp qaytqanım,

Colda turku aytqanım,

Tuşday tuşe esime.

Gul taqıp dal fesime,

Şeşekten tan orgenım,

Şolde cılan korgenım

Koz aldımdan ketmeycek

Menı raat etmeycek...

Babam arpa salğanda,

Aqam şeren salğanda,

Men bodene tutqanım,

Cımırtasın sıtqanım...

Qayda qaldı quwanıp,

Bayramlarda qol alıp,

Qartanama barğanım;

Aqşam qonup qalğanım...

Gulterekler solğanda,

Cer appaq qar bolğanda,

Tawuqqa cem sepkenım,

Carta şana tepkenım

Unutmayman bugun de

Tura kozum ogunde...

Indır aydap curgende,

Kuzde saban surgende

Caş asawnı mıngenım,

Qolan şolge sıngenım,

Şoban tulup şalğanda,

Tınıp taqsim alğanda,

Konlum coşup taşkanı

Surup ciyren qaşkanı,

Şolden koyge qaytqanım,

Uyge kelıp aytqanım

Bugunkıday bılemen,

Kozyaşımnı sılemen!...

Azbarda tay curgende,

İt kamalap urgende,

Taynı talman urğanım,

Kulup qarap turğanım...

Toyğandan son şorbağa,

Otmek salıp torbağa,

Şal maliynı cetkenım,

At baqmaga ketkenım

Bugun tuşse esıme,

Zor etıp gur sesımı

Cılay, cılay cırlayman

"Aq kalıp" nı sırlayman.

Baarde car şetınde,

Koynın qıbla betınde

Qozulu qoy baqqanım,

Ulaqqa şan taqqanım..

Beş parmaqnı şalğanda,

Cartı taqsim alğanda,

Em qoylarnı caydırıp,

Qart şobanğa saydırıp,

Koyge alıp qaytqanım,

Qartbabama aytqanım,

Hayalımda yaşaycaq,

Menı qurtday aşaycaq...

Toyda cuyruk şapqanda,

"Atlas cabuw" capqanda

Dort ormenı sozğanım,

Cuyruklernı ozğanım,

Şalğılarnı şaqırıp,

“Şalınız!” dep baqırıp,

Atım tıklap turğanı,

Kalbım turmay urğanı,

Halq cıyılıp qatıma,

“Maşşalla!” – dep atıma

Aytqanların bılemem....

Kozyaşımnı sılemen...

Tepreş kunu atlanıp,

Atqa catıp qatlanıp,

Yawlıq oynap alğanım,

Kureşke de qalğanım,

Şalt ayaqqa alğanda,

Men ırğaşıq salğanda,

Bellerınden sıqqanım,

Aqranlarım şıqqanım;

Canı cetken caşlarğa,

İşlemegen başlarğa

Toyğa barsam aytaman,

Uyge cılap qaytaman!…

Aygıdı şu zamanlar,

Yoq şındıkı yamanlar.

"Nabor" zorı bolsa da,

Curekke ot tolsa da

Halq tendurust saw edı,

Yaşamaq bır taw edı.

Bereketlı şollernın,

Suwu mamur gullernın

Tuz otmegın aşadıq,

Tatlı mabet yaşadıq.

Yalan aytqan yoq edı,

Cıgıt qarnı toq edı.

Son halq kettı qarşığa.

Qazaq toldı şarşığa.

Şaytıp koyler cığıldı,

Halqlar yaman sığıldı.

Tatar koşup ketken son,

Malın satuw etken son

Camıler de boş qaldı,

Koylar tolu koş qaldı

– Bu kunge de şoq şukur! –

Dedı qalğan qart, bukur,

Qarşıqada oturdı,

Ulle taşın toturdı…

Keştı endı bızlerden,

Ey balalar, sızlerden

Umutımız uzulmey.

Sız de bızday suzulmey

Cıgıt…. Cıgıt…. Bolunız;

Temız bolsın qolunız;

Toralsanız qaytmanız;

Cawğa sırnı aytmanız.

– Bulaydır bu!.. – degende,

Qarşı, qarşı kelgende,

Kerekse qan atınız,

Olup raat catınız.

Rugaciunea la musulmani

2010-12-23T21:41:00.005+02:00

Rugăciunea la musulmani 1/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 2/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 3/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 4/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 5/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 6/7 (engleza)

Rugăciunea la musulmani 7/7 (engleza)

Monumentul...sub lupa

2010-12-15T17:59:00.009+02:00

Zilele trecute am preluat si eu articolul de la "Cuget Liber" despre evenimentul dezvelirii Monumentului Eroilor de Religie Musulmană Căzuţi în cele Două Războaie Mondiale pentru Armata Română. Am mai pomenit cate ceva despre asta si proasta amplasare a acestui monument atunci cand am aflat despre proiect.

Nu mi-am schimbat parerea nici acum, ramanand la ideea ca se putea gasi o locatie a monumentului mult mai inspirata si anume mai in vazul lumii. Acesti eroi musulmani meritau sa fie apreciati si scosi din anonimat pe masura sacrificiului lor, nu ascunsi intr-un cimitir, acolo unde ei oricum sunt deja...Trebuia sa se faca cunoscut cetatenilor acestei tari ca musulmanii tatari si turci din Romania au luptat si au murit pentru aceasta tara. Imi vine greu sa cred ca macar locuitorii Constantei vor afla ori vor vedea vreodata acest monument din cauza amplasarii lui in cimitirul musulman.
Dar sa trecem peste acest aspect si sa ne legam de...aspect.
De m-as fi aflat in cea mai proasta zi a potentei mele creative si tot as fi desenat un monument cu un design mai inspirat. Mult mai inspirat decat acest monument ce nu inspira nimic. Acea dunga neagra verticala ce te duce cu gandul la doliul crestin, care se intersecteaza mai sus cu inscriptia monumentului ce formeaza impreuna o cruce...cam naşpa as putea spune. Nu ca as avea ceva impotriva crucii sau doliului crestin, pentru musulmani oricum nu reprezinta nimic, dar totusi este un monument al eroului musulman. Iar semiluna arata de parca i s-a pus cruce...
Sa mai spun ceva despre marmura si forma? Mai bine lasa.
Inscriptia...
Am ajuns si la inscriptie...Acest monument are si inscriptie, dar daca vreodata ajungeti in fata lui sa nu clipiti in momentele de contemplare profunda, ca s-ar putea sa-l ratati. "In Memoria Eroilor Musulmani" si respectiv "Musluman Şehitlerimizin Anisina" sta scris de o parte si de alta dungii negre. Mic dar scrie. Bine bine, dar care eroi si pentru ce au murit ei? Buna intrebare. Islamofobii ar putea foarte bine sa creada ca au fost niste "islamisti" kamikaze care au aruncat in aer Continentalul din centrul Constantei, iar noi ceilalti le-am facut monument in cimitirul musulman si ii consideram eroi...Na belea, mai ales ca au toate premizele sa creada asta: musulmani suntem, eroii sunt musulmani, monumentul este in cimitirul musulman, semiluna este peste cruce, pe monument nu este trecut niciun nume ca nu cumva sa fie deconspirati, Continentalul nu mai este...Zic si eu ca de, ii pe gratis.
Traim in tara in care toata lumea s-a nascut poet, ne-am molipsit pana si noi de atata poezie, si n-am fost in stare sa scriem ceva mai din suflet si simtire. Macar sa insiram cateva nume ale acelor amarati carora ne-am gandit sa le facem pomenire, initiativa de laudat de altfel. Dar poate ca nu putem face lucruri bune pana la capat,sau poate ne pierdem precoce entuziasmul, ca si in cazul...dar sa o lasam cu alte carcoteli pe altadata...
Oricum, monumentul holocaustului, care arata cu degetul poporul roman, se intinde pe jumatate de hectar in Bucuresti, in locul unui parc...iar pe eroii nostri, eroi musulmani, eroi tatari si turci, eroi ai poporului roman, i-am bagat din nou in cimitir, asta daca i-am scos vreodata de acolo...

Bır şorap bıre...

2010-12-14T23:45:00.009+02:00

Bır şorap bıre...
Nici macar un ciorap...
(Annatkan: Güliy Kaşamak, 24 Mayıs 2002-İstanbul)
En az yüz senelık taa Kırım’dan ketırılgen bır hikaye.
Povestita de: Güliy Kaşamak, 24 Mai 2002-İstanbul)
O poveste adusa din Crimeea de mai bine de o suta de ani.

Akayın bırı ölüyatır ekende, cılaşkan ballarını katına şakırgan.
Un barbat pe patul de moarte, isi cheama langa el baietii ce-l plangeau
-Tınlanız menı - degen. Sızge vasiyet etemen. Ölgende ayaklarıma şo eskırgen şoraplarnı kıydırınız. Şoraplarımman kömülmek ıstiymen. Bır de bıyerde sızge bır mektup taşlayman. Ama kabıristandan kaytganda, duwa etgen son okuycaksınız.
-Ascultati-ma - zise. Va las un testament(ultima dorinta). Cand voi muri, sa ma incaltati cu ciorapii astia vechi. Vreau sa fiu ingropat cu acesti ciorapi. Am sa va las undeva si o scrisoare. Dar sa o cititi numai dupa ce va veti intoarce de la cimitir si-mi veti face pomana.
Akay ölgen. Cenazenı cuwganlar. Şoraplarnı ayagına kıysetkenler Namazdan son, mewtanı cıymak uşun cılaşa cılaşa mezarlıkka aketkenler. Tam cenazenı mezarga salıp toprak atacak ekende, oca efendı kependen şoraplarnı körgen.
Omul muri. Pregatira inmormantarea. Ii pusera ciorapii in picioare, si plangand il dusera la cimitir. Chiar cand l-au bagat in groapa si gata sa arunce pamant peste el, hogea vazu ciorapii.
-Mınawı da ne eken bulay şu?, dep soragan.
-Ce mai este si asta?, intreba el.
Ballar babalarnın vasiyetını annatkanlar. Oca itiraz etken.
Baietii povestira dorinta tatalui lor. Hogea fu impotriva.
-Bolmas. Güna! Şıgarınız şoraplarnı.
-Nu se poate. Este pacat!* Scoateti-i ciorapii.
Cematten bır kaş kışı şoraplarnı şıgarmak uşun mezarga tüşkenler. Akayın ulları da onlarnı toktatmak uşun atlaganlar.
Cativa oameni din alai, coborara in groapa ca sa scoata ciorapii. Dar baietii decedatului sarira ca sa ii opreasca.
-Babayın vasiyetı bu. Şıgartmamız şoraplarnı!
-Asta este dorinta tatalui nostru. Nu va lasam sa-i scoateti ciorapii!
Mezarın ışınde ur-tut bır boguşma başlagan. Onlarnı körgen cemat de aşuwlanıp, ballarnı mezardan tartıp algan, köteklep atkanlar. Şoraplarnı şıgarıp, cenazenı cıyganlar.
In groapa se isca o cearta. Ceilalti oameni prezenti, vazand asta, ii scoasera pe baieti din groapa, si ii gonira batandu-i . Ii scoasera ciorapii mortului si-l ingropara.
Cara bere ışınde ballar, akşam üylerınde duwadan son, babalarnın mektubını aşıp okıganlar.
“Ders alnız mından.” diy eken babaları mektupta. “Bır eskı şorap bıre aketamadım katımda”
Acasa, dupa ce se termina pomana, deschisera si citira scrisoarea de la tatal lor.
"Luati aminte". spunea tatal lor in scrisoare."Nici macar un ciorap vechi nu am putut lua cu mine"

sursa in lb. tatara: facebook

Primul monument închinat eroilor de religie musulmană căzuţi în cele două Războaie Mondiale pentru Armata Română

2010-12-14T00:32:00.001+02:00

Premieră naţională la Sărbătoarea etniei tătare din România

Cea de-a cincea ediţie a Sărbătorii Etniei Tătare a fost marcată anul acesta prin numeroase acţiuni organizate, pe parcursul a trei zile, atât la filialele din teritoriu ale Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, cât şi la sediul central.
De departe, însă, cel mai important moment a avut loc ieri, la Cimitirul Central Musulman, când s-a inaugurat primul monument închinat eroilor de religie musulmană căzuţi în cele două Războaie Mondiale pentru Armata Română.
Pe 13 decembrie 2006 se publica în Monitorul Oficial Legea nr. 453/6.12.2006 prin care aceeaşi zi de 13 decembrie era declarată de Parlamentul României drept „Sărbătoare a etniei tătare” din ţara noastră. Iniţiativa legislativă a aparţinut deputatului Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, Aledin Amet. Din acel an, la fiecare 13 decembrie, tătarii din România marchează această zi în special prin intermediul manifestărilor culturale.
Anul acesta, pe lângă tradiţionalele evenimente, a avut loc şi o premieră. În prezenţa membrilor comunităţilor turcă şi tătară, a consulului SUA la Bucureşti, şi a celor ai Republicii Turcia şi Federaţiei Ruse la Constanţa, precum şi a reprezentanţilor autorităţilor locale, ieri, a fost inaugurat Monumentul eroului musulman, obiectiv amplasat în incinta Cimitirului Musulman Central din Constanţa. A fost un proiect mai vechi al deputatului tătar Aledin Amet, proiect care a fost dus la bun sfârşit anul acesta şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor din România, care a alocat suma de 50.000 lei pentru acest obiectiv.
Evenimentul de ieri a debutat cu o slujbă religioasă oficiată de muftiul Muurat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România, urmată de depunere de coroane din partea Prefecturii Judeţului Constanţa, a UDTTMR, a UDTR şi a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci - Dobrogea.

sursa: cugetliber.ro

13 Decembrie - Ziua Nationala a Etniei Tatare din Romania. La Multi Ani, Tatari!:)

2010-12-13T01:52:00.000+02:00

Calendar / Kunsayim 2011

2010-12-10T18:31:00.000+02:00

Evenimente

2010-12-10T11:26:00.000+02:00

Sâmbătă 11 Decembrie 2010 începând cu orele 10.00 la sediul central al Uniunii Tătare situat în municipiul Constanţa Strada B.P.Haşdeu Nr.53, cu ocazia Zilei Etniei Tatare din România, legiferată în anul 2006 de către Parlamentul României, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România – filiala Constanţa şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional organizează simpozionul “Din istoria tătarilor – ediţia a IV-a”.
La simpozion participă profesori universitari şi specialişti din ţară şi din Crimeea – Ucraina.

Totodată, în cadrul evenimentului va avea loc lansarea volumului I (întâi) a lucrării “Din istoria tătarilor – contribuţii istoriografice” .

Luni 13 Decembrie 2010, începând cu orele 10.30 la cimitirul central musulman din municipiul Constanţa, cu ocazia Zilei Etnei Tătare din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România va dezveli monumentul dedicat eroilor musulmani căzuţi la datorie pentru România.

In aceiaşi zi, începând cu orele 14.30, la sediul central al Uniunii Tătare, va avea loc un program dedicat zilei de 13 Decembrie – Ziua Etniei Tătare din România. În cadrul programului vor susţine prelegeri preşedintele U.D.T.T.M.R. av.Varol Amet, deputatul Aledin Amet şi alţi invitaţi, urmate de un moment aristic.

La aceste evenimente sunt invitaţi toţi tătarii din România.

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?

2010-12-09T03:32:00.003+02:00

Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!:)))
Aberatiile unui tatar in noapte.

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?
La prima privire, pare o intrebare spusa din gura unui golan de Bucuresti, mai nou vedeta de televiziune. Dar cum tatarii sunt prea putini in Bucuresti ca sa aiba timp sa devina golani, o lasam pe seama subsemnatului.
Si totusi intrebarea este valabila: ori suntem tatari, ori nu mai suntem? Aproape ca-mi vine sa-mi strang mana singur in semn de multumire la ideea acestei asocieri de cuvinte...probabil din cauza orei tarzii din noapte.

Aseara, am aflat si eu de recenta infratire a orasului Medgidia cu orasul Kircaali din Bulgaria. Foarte frumos! Orasele se tot infratesc in ultimul timp, este bine ca nu se casatoresc, ca peste noapte sa ne trezim cu cateva zeci de mii de straini pe strazile orasului cu zestea in brate. In toata aceasta inrudire, se pare ca un rol important a avut Organizatia de Tineret "Ismail Gaspirali" filiala Medgidia - pentru cei ce nu stiu, le spun eu ca sunt aripa tanara a UDTTMR-ului - care prin lungile relatii cu cei din Kircaali au ajuns in postura de a "negocia" aceasta infratire in locul primarului, zic si eu... Relatiile au constat bineinteles in perindarile multiple ale ansamblurilor noastre de dans pe meleaguri bulgaresti. Nimic nou nici in aceasta problema...avem ansambluri...si deplasari de asemenea...prin strainatati...slava Domnului cum ar zice crestinu'. De parca nu ar mai fi ansamblu daca nu merge de cateva ori pe an pana in Turcia. Dar shhht, atingem un subiect sensibil, multi din cei ce citesc aici fiind inhamati in astfel de deplasari.
Anyway, cum ar spune turcul bulgar...Aaa , nu...scuze...am vrut sa spun englezul, dar eram cu gandul la turcii din Kircaali - Bulgaria. Da. In Kircaali sunt numai turci, si asta am aflato de la un prieten tatar din Dobrici-Bulgaria, atunci cand i-am lipit pe peretele facebook-ului mamaliga cu infratirea oraselor cu pricina. Iar el mi-a dat-o murata zicand: "Dar ce cauta tatarii din Romania sa se infrateasca cu un oras in care nu traieste niciun tatar?". Bang! "-Cum adica", zic. "Acolo sunt numai turci!",zice."-Aham",zic. Atat am zis la ce a zis el...
Buun...Ca tot omul care se plictiseste seara si nu are ce face, cutreieram feisbucul pana am dat de o felicitare. Doua fete cucuiete se flatau nespus de reusita organizatiei mai sus mentionate si finalitatea "proiectului" plina de "succesuri". Bagacios cum sunt de nu ma caracterizeaza decat musca'n lapte, le-am criticat succesul. Atata mi-a trebuit! Norocul meu probabil ca nu se pot scoate ochi prin monitor cu intermediul internetului...ori poate m-am ferit si nu mi-am dat seama.
Ce le reprosam eu? De ce se implica o organizatie a tinerilor tatari din Romania, in a infratii Medgidia cu un oras din Bulgaria in care nu gasesti picior de tatar (paranteza)In legatura cu "piciorul de tatar" am aflat de la una dintre interlocutoare ca existau totusi, si anume cateva picioare, stapanite de o familie de tatari , singura din Kircaali, dar foarte inimoasa si atasata de tatarii nostri (inchei paranteza)Acum se impune renumitul "deci"...Deci, ce atata mandrie in tatarime ca niste tatari au facut treaba turcilor, si anume sa infrateasca pe turcii din Kircaali cu turcii din Medgidia, pentru ca tatarii le vor dansa doar la festivaluri. Si nu dansatul este problema, pentru ca bani se vor gasi intotdeauna pentru deplasari la munte, Turcia si Bulgaria, ci faptul ca nu vedeam TATARII in toata aceasta poveste. Mi-a spus una dintre fete ca "tatarii sunt ei" adica mijlocitorii proiectului de infratire. Adica Posta, cu alte cuvinte.

Dupa cum stim, tatarii din Romania, cat si cei din intreaga lume se confrunta cu o problema existentiala. Nu o problema a supravietuirii de genul "ce mancam diseara?" ci "cat timp vom mai exista ca tatari?".Suntem asimilati, ne asimilam, ne uitam limba, ne uitam neamul, nu vedem decat piciorul din barca, nu si pe cel ce zace in gura rechinului. In concluzie, fiecare tatar are rolul de a prelungi existenta natiunii lui cu inca o zi daca se poate. Si asta pentru copiii lor, ca sa stie cine sunt, asa cum si noi am avut privilegiul de sti cine suntem.

S-au rezolvat celelalte probleme ale tinerilor tatari, ne-am infratit cu localitati ce contin comunitati de tatari, si acum am inceput sa le facem si treaba turcilor! Stiam ca tatarii sunt tari, dar nu eram indeajuns de mandru...Se pare ca nu voi mai apuca sa ma mandresc ca tatar ci restul vietii o voi face ca turc. Pentru ca turcizarea este o moda la noi in ultimul timp...de cand cu telenovelele...turcesti.
Noi nu mai "suyemen" ci numai "seviorum" si "...orum seni"...Daca vrei sa fi un tatar cult, trebuie mai nou sa sti turceste si sa uiti limba parintilor, tatara adica. Pai normal, cu tatara nu poti agata un turc si nici nu te poti lipi de bani de sponsorizari(fie vb intre noi ;)
Mi-au spus ca sunt prieteni de multi ani cu turcii din Kircaali, ca ei le apreciaza dansurile, si obiceiurile si...toate, si ca inteleg pana si tatara, si ca ii iubesc, bla bla bla...Bine, si totusi, cu tatarii vostri cum ramane. Nu credeti ca atata timp cat v-ati ocupat de acest "proiect", v-ati neglijat scopul existentei? Lunile in care ati alergat si ati pus la cale tarasenia cu turcii din Bulgaria, se scad din existenta tatarilor ca neam. Evident ca exagerez, dar poate asa inteleg si ele pentru ca pe facebook nu am ajuns la nicio concluzie...Ele cu ale lor, eu cu a mea intrebare retorica:
ORI SUNTEM TATARI, ORI NU MAI SUNTEM?!

SUBIECTUL URMATORULUI ARTICOL: Concursurilor de "miss si mister tatar" de la seratele tineresti aka "targul de vite" la puterea toplanti. Alinierea noastra in randul lumii, din care nu vom mai face parte daca vom continua in acest fel .

Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!:)))

Kabak - Aywa cicek acmis

2010-12-07T12:09:00.002+02:00

Statuie in onoarea Eroului Tatar in Polonia

2010-12-06T19:48:00.015+02:00

Reprezentanţi ai tătarilor din lumea întreagă cât şi înalte oficialităţi poloneze au participat la dezvelirea statuii Eroului Tătar din Gdansk , Polonia. Au fost prezente delegaţii ale Republicii Autonome Tatarstan, reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea, Turcia si România. La aceasta somptuoasa ceremonie, la care au participat peste 5000 de persoane, au fost arborate drapelele Tatarstanului şi ale tătarilor Crimeeni, fiind intonate imnurile "Tuwgan Elim" respectiv "Ant etkenmen".
"Monumentul este un simbol al recunoştinţei faţă de cei 600 de ani de co-existenţă a minorităţii tătare alături de poporul polonez...Tătarii şi-au vărsat sângele în toate luptele de independenţă susţinute de poporul polonez. Ei au contribuit la punerea bazelor Republicii Polonia" a declarat preşedintele polonez Bronislaw Komorowski.
Statuia reprezintă un soldat tătar călare ce ţine în mâna dreaptă un "bunchuk"(stindard turcic de razboi), făcând parte din cavaleria armatei Poloneze implicate in razboiul polono-rus din 1920. De-a lungul a aproximativ 600 de ani, cavaleria tatara a luptat alaturi de poporul polonez . In anul 1410, 15 iulie, tatarii au ajutat alianta polono-lituaniană să învingă armata cavalerilor teutoni în Bătălia de la Grunwald, cunoscută şi ca Bătălia de la Tannenberg. A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari ale evului mediu european, iar cavaleria tătara a jucat un rol important in învingerea cavalerilor teutoni, care nu şi-au mai revenit niciodata.
Pe piedestalul statuii scrie (traducere aproximativă) :
"Cu bunchuk-ul pentru Polonia / Z buńczukiem za Polskę"
"Chiar şi în vântul fără odihnă al stepei nesfârşite/Jeszcze szumi powiew stepow bezkresnych,
Se aud strigăte de viteji comandanţi / Jeszcze slychac krzyki wodzow walecznych
Cât timp străluceşte bunchuk-ul si gloria tătară / Jak blysk bunczuka dawni tatarska chwala
Inimile noastre bat pentru o prietenie sinceră / Zabrzmi w sercach przyjaciol serdecznych
Selim Chazbijewicz "
Selim Chazbijewicz este un poet si publicist de origine tătară din Polonia. El este profesor la Universitatea Warmia-Mazury din Olsytzn. A fost membru al Solidarităţii, iar mai târziu, şeful Uniunii Tătarilor din Polonia şi imamul comunităţii musulmane de la Gdańs.

Kamyran Kivu - Onekide ordek

2010-12-05T21:52:00.002+02:00

Kamyran Kivu - Caşlik

2010-12-04T23:50:00.000+02:00

"Katiyim eken" - "Karadeniz" Kostence 1992

2010-11-23T09:05:00.000+02:00

KARADENIZ ansamblosu(KOSTENCE,1992)- AKAY AWASI

2010-11-19T23:01:00.000+02:00

Kadriye Nurmambet & "Karadeniz" ansamblosu 1992

2010-11-18T20:40:00.000+02:00

Tatar bar mı dep soraganlarga - Mehmet Niyazi

2010-11-17T08:59:00.003+02:00

"Tatar bar mı" dep soraganlarga

Mehmet Niyazi

"Tatar bar mı" dep kım soray? Men barman.

Atın, şanın bek tanıgan caş Tatarman.

Turkten ozge, tuwganın yoq dunyada,

Turknın ozı, oz qardaşı Şongarman

Millet adım, Türk bolsa da Tarihte

Şanlı adım Tatar... şay dep yazarman.

Oz teregın begenmegen soysızlarga

Gur dawuş man kerekmiysız dep aytarman

Kelgen, geşken hanlıqlarnı, barlıqlarnı

Yoqtır degen qansızlaga caw bolarman

Saw bol aruw millet, bugun yuqlasan da,

Koz yaşım man betın sıypap men yatarman

Talq bolsan da qalq qatında şohretın bar

Kun korırsın sen de qalktay itibar man

Men kormesem sawlıgımda bunday kunler

Mezarımda Tatar qayday? dep sorarman.

Tatar qayda dep sorarman mezarımdan,

Alalmasam yaqşı cewap, ah... cılarman.

KATLI KOBETE

2010-11-16T09:21:00.002+02:00

BIZ KIRIM BALLARIMIZ

2010-11-15T16:14:00.000+02:00

Tatar caşlari

2010-11-06T21:32:00.003+02:00

Around The Black Sea : Tatarii fara pamant

2010-11-04T09:36:00.001+02:00

Tatarii (Sevastopol, Simferopol, Yalta)
luni, iulie 26th, 2010

Din Sevastopol facem un tur al capatului sudic al Crimeei prin capitala Simferopol, Alushta,Yalta si inapoi. Este zona din care in ‘44 populatia tatara, cam 100 de mii de oameni, a fost deportata in intregime in Uzbekistan. Desi au fost primii care au fost deportati in totalitate, au fost ultimii care au primit acceptul sa se intoarca.

In jur de 250 de mii s-au intors in ultimii 20 de ani si si-au gasit locuintele ocupate de rusi sau ucraineni. Majoritatea asezarilor erau in apropierea Marii Negre, pamanturi care acuma sunt considerate foarte valoroase datorita turismului. De 20 de ani se lupta cu statul, cu politia, cu cazacii si cu companiile private pentru a-si recastiga bucata cu bucata locuri de casa.

Am intrat inaintea pranzului in centrul Simferopol unde o mana de barbati, femei si copii protesteaza cu pancarde si sirene sub un soare ucigator. Trecatorii nu-i baga in seama pe barbatii chei, cu barbi stufoase sau mustati prelungi, imbracati in alb. De la umbra ii observa fara nici un interes vreo trei politisti. Tatarii au reinceput protestele, aici si la Kiev. Cer pamant, acte pe pamantul ocupat si conectarea la utilitati. Nariman, un tanar inalt, fata osoasa, par saten si ochi verzi ne ia in primire. Este activist al organizatiei tatare Awdet. In afara de rusa vorbeste ceva germana pentru ca a lucrat in constructii in Elvetia, la Zürich.

Narimar s-a nascut langa Tashkent si a venit in Crimeea in ‘89. Pana in ‘90 intreaga lui familie vanduse deja tot ce avea in Uzbekistan si a incercat sa se stabileasca pe malul Marii Negre, in zona de unde au fost deportati. Narimar ne spune ca la inceputul anilor ‘90 tatarii au incercat sa-si cumpere proprietatile. Banii incasati pe casele din Uzbekistan au fost destul de putini, pentru ca, odata cu familia lui Narimar, sute de mii de alti deportati si-au vandut proprietatile si s-au intors in zona Marii Negre. In acelasi timp, sub valul de intoarceri tatare, pamantul in Ucraina s-a scumpit. Tatarii au cerut guvernului sa primeasca pamant in zonele de unde au fost deportati. Guvernul le-a oferit insa parcele la sute de kilometri distanta, intr-o zona pustie si saraca, in nordul Crimeei. Tatarii s-au organizat si au inceput primele preluari cu forta.

In cartierul Balaklovska, o baza militara a orasului Simferopol a fost desfiintata. 42 de hectare de pamant s-au eliberat si tatarii au cerut sa primeasca loc de casa. Guvernul le-a spus ca nu exista pamant disponibil si a incercat sa vanda terenul catre companii private. Tatarii au ocupat cu forta pamantul, s-au luptat cu politia si au izgonit compania. Batalia continua in justitie. Intre timp, tatarii au parcelat terenul pentru 80 de familii si au construit pe fiecare lot cate un adapost din chirpici – o casa de patru metri patrati, cu acoperis si o usa. Este emblema terenurilor pe care le-au luat in stapanire tatarii in Crimeea, un fel de squat-uri tataresti. Campuri intregi in jurul Simferopol si pe drumul de 30 de km catre litoral sunt impanzite de astfel de constructii. Cei cu bani incep sa-si ridice case in toata regula, planteaza livezi si isi muta toata familia, chiar daca nu au acte de proprietate si nici utilitati.

Baraci ale tatarilor Crimeeni
la intoarcerea lor din Surghiun
pe pamanturile stramosesti ale Crimeei

Unul dintre liderii comunitatii tatare, Daniel Ametov, a fost acuzat de politie pentru ultraj in timpul confruntarilor de la Balaklovska. L-am vizitat impreuna cu Narimar in casa lui de la marginea orasului, unde pe fostele campuri goale au aparut doua sate noi: Lugovoya si Stroganovka. Daniel are casa lui construita pe un teren ocupat in urma cu 20 de ani. A reusit sa obtina si documente pentru casa. In medie, obtinerea documentelor de proprietate dureaza 10-15 ani. Daniel ne trece rapid in revista istoria zbuciumata a familiei: “Strabunicul a fost impuscat in 1919 cand au intrat bolsevicii in Crimeea, pentru ca era ofiter. In ‘43, bunicul a fost spanzurat la Simferopol de armata nazista. Tata avea 8 ani cand a fost ridicat din casa in ‘44, impreuna cu cei 8 frati, si deportat in Uzbekistan.” Din noua frati, in anul care a urmat deportarii au murit cinci. Daniel s-a intors in Crimeea si a devenit unul dintre liderii comunitatii – lucru care il costa un proces de ultraj inventat: “Sunt un Robin Hood, un Mandela al Crimeei” ne spune surazator.

Narimar vrea sa ne arate una din primele asezari ocupate de tatari cu forta in urma cu 20 de ani, langa orasul de pe coasta, Alushta. Pe drum imi indica pe stanga si pe dreapta campii ocupate cu forta de tatari si transformate in sate. Vin in discutie cazacii, forta principala de agitatie folosita de guvernul local impotriva tatarilor. “Cazacii sunt niste actori, nu isi dau seama ca sunt manipulati” imi spune Narimar. Dupa parerea lui tensiuni nu exista cu localnicii, spiritele sunt doar agitate politic in preajma alegerilor. Imi da ca exemplu o campie pe langa care trecem, unde cazacii au fost adusi sa protesteze impotriva tatarilor, dar si-au dat seama ca nu le-ar strica pamantul. Potrivit lui Narimar, cazacii si tatarii si-au impartit campia in doua si au ocupat-o impreuna. Dupa modelul tataresc, cazacii si-au ridicat casute din chirpici pe care asteapta sa le dezvolte.

Izobilne este la cinci kilometri de coasta, langa Alushta. Unchiul lui, Seif, si-a organizat o gospodarie de vis pe varful unui deal. In spate se vad varfurile stancoase ale muntilor Crimeei. Sub gradina lui se intinde o vale acoperita de vie, iar in zare se vede marea. Seif a stat trei luni la inchisoare pentru luptele cu politia. Nici acum nu are acte pe teren, dar are toate utilitatile necesare. Traieste ca toti vecinii din turism, casa lui fiind transformata in pensiune. Are o curte plina cu pepeni, piersici, mere si o multime de smochini. In vale, langa mare, imi arata o pata galbena de pamant care va fi in curind ocupata de tatari. Nepotul lui, Narimar, se pregateste sa-si ridice casa acolo.

sursa: theblacksea.eu

Kabak & Aydin & "Karadeniz"

2010-11-03T09:45:00.000+02:00

TATAR KIZI

LAZ KIZI

Tatarman

Calendar 2012

Ay şalaşîm (versuri)

In memoriam

Şuwal (Tatar qalq cîrî)

Aduceri aminte...

Unutmam & Ant etkenmen ('80 kayît)

Romanya Tatarlarîn Milliy Kunî Qayîrlî Bolsîn!

Recensamantul populatiei 2011

Câteva cântece interpretate de d-na Chiamiran "Kamy" Chivu

Destan - Ay Şalaşım

Ramazan Bayramımız Qayırlı Bolsın!

Festivalul International al Portului, Dansului si Cantecului Popular Tataresc

Kadriye Nurmambet - Dobruca'nın bülbülü/ privighetoarea Dobrogei

Tatar dunyanıñ durkulerınden

Ce spun unii despre noi?

Tepreş - Ismail Ziyaeddin

Ozbek aşları. Mâncăruri uzbece

Radio T , Turk radyosu...radio turcesc.

U.D.T.T.M.R. = Uniunea Democrata a Tatarilor Turco Musulmani din Romania

Dicţionare român - tătar crimean şi tătar crimean - român

How it's made...Artizanat tataresc crimean

Cawın cırı

UDTTMR Valu lui Traian a deschis sezonul de kureş

Super - Spectacol la Tuzla

Gurbetlikte bala edim - Riza Yusuf

Vanatorii aurii din Altai

Yeşıl Ada - Qırım / "Insula" Verde - Crimeea

Yuregıme - Eşref Şemizade

Euroislamul - reforma tatareasca

Genghiz Band - Ay şalaşîm

"Turan Kurultay"- Macaristan 2010

Ne sebepten. Norik Şirin

Eş bitmedı kureşımız - Isa Abduraman

Bır izın berınız - Bekir Coban Zade

Neden - Guner Aqmolla

Crimeea – Bijuteria de la Marea Neagră

Ana tılım . Ismayl Ziyaeddin

TRT AVAZ transmisiune directa

¿? Cewapsız soruwlar / Intrebari fara raspuns ¿?

LOADING...█████████████]99%██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿...LOADING...██████████████ 100‰ ☪

Aytımlar / Expresii

Un tătar, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace

Înfrăţire între Agigea şi Çifteler(Eskişehir/Turcia)

Ce-ar fi daca...

Spectacol de caritate

Enţer(Entzer) - Mané

Ay anaylar

ANA TILIN SUYGENGE. Cevat Raşit

Şeremezan(Elvida)

Eskı eşiyalarım

Tayir'man Zore (masal)

Akmescıt

Sarı eşkı

Yalcin - Şal aygirim

Lutfy - Al koyan canay

Kuneş tutulması 04.01.2011, Kostence - Eclipsa / Constanta

CANI SENE KAYIRLI BOLSIN, TATARLAR!

Take, Ianke si Kadîr (teatru tv)

Keştı endı. Bekir Sıdkı Cobanzade

Rugaciunea la musulmani

Monumentul...sub lupa

Bır şorap bıre...

Primul monument închinat eroilor de religie musulmană căzuţi în cele două Războaie Mondiale pentru Armata Română

13 Decembrie - Ziua Nationala a Etniei Tatare din Romania. La Multi Ani, Tatari!:)

Calendar / Kunsayim 2011

Evenimente

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?

Kabak - Aywa cicek acmis

Statuie in onoarea Eroului Tatar in Polonia

Kamyran Kivu - Onekide ordek

Kamyran Kivu - Caşlik

"Katiyim eken" - "Karadeniz" Kostence 1992

KARADENIZ ansamblosu(KOSTENCE,1992)- AKAY AWASI

Kadriye Nurmambet & "Karadeniz" ansamblosu 1992

Tatar bar mı dep soraganlarga - Mehmet Niyazi

KATLI KOBETE

BIZ KIRIM BALLARIMIZ

Tatar caşlari

Around The Black Sea : Tatarii fara pamant

LOADING...
█████████████]99%
██████████████ 100% ┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿|┘̿ ̿|̿ ̿└ |̶̿ ̶̿ ̶̿ ̶̿||̿ ̿ ̿
...LOADING...
██████████████ 100‰ ☪