⇒⇐ MEN TATARMAN TATARMAN, DUNYAG'A QOL ATARMAN, YAMANLÎQTAN QAȘARMAN, YAQȘÎLÎQMAN YAȘARMAN, QAYDA BARSAM AYTARMAN, MEN TATARMAN TATARMAN!⇐⇐********* Qoș keldînîz saypamîzg'a! Qapîmîz așîq torîmîz boș!

Tatar dunyanıñ durkulerınden

0 comentarii
Share/Bookmark


Qayran qalqım (qazaq)


Tuwĝan elım (noĝay)


Men olmedım, olmiymen (uygur)


Ezen bolsın yurtumĝa (altay)

Ce spun unii despre noi?

18 comentarii
Share/Bookmark


Ieri, facandu-mi rondul pe facebook, dau de comentariul unui "prieten"(nu dau nume, persoana importanta :)) pe poza din profil, "Cel mai mare conducator al tuturor timpurilor" si poza statuii lui Ataturk undeva in Turcia. Un altul ii aminteste intr-un comentariu despre Genghiz Han, la care el raspunde ca Ataturk a lasat in urma lui un stat iar GH nimic. I-am amintit de statul Mongolia pentru mongoli (de doua ori suprafata Turciei) precum si de celelalte state tatare ex sovietice din centrul Asiei, precum si de cele cu statut autonom in federatia rusa, si de Crimeea tatarilor furata. Una peste alta un alt ignorant ce-si dadea cu parerea despre lucruri de care nu avea habar. Si dupa cum se stie, mama astora este intotdeauna gravida, asa ca a mai aparut unul care sa jigneasca pe tatari...nu reproduc pentru ca nu merita. Spun doar ca i-a facut pe tatari "fricosi", si ca tatarilor le place sa se de-a turci in Turcia si mongoli in Mongolia (??????).

Suntem noi fara tara?

Nu! Tatarii din Romania isi au tara in Crimeea, peninsula din Marea Neagra ce apartine de Ucraina, si care detine in momentul de fata o relativa autonomie controlata tacit de rusi. Rusi care in ultimii 300 de ani au reusit prin tarina Ecaterina si Stalin sa decimeze si sa dezradacineze majoritatea populatiei tatare din Crimeea. Totul a inceput atunci cand otomanii, ca sa-si salveze pielea, au abandonat si predat Hanatul Crimeei pe mana tarinei. Rusi care nu au putut ierta pe singurii din istorie care le-au venit de hac si i-au batut pe unde i-au prins secole de-a randul, tatarii. Tatari care in momentul abandonului otoman erau rupti de fratii lor din Kazan, jumatatea cealalta a vestitei Hoarda de Aur, tot din cauza intrigilor "fratilor" turci. Slabiti si abandonati de cei pentru care sute de ani le-au fost tovaras de nadejde, si aflati in fata unei forte ce devenise Rusia la acel moment, tatarii au fost nevoiti sa fuga, ajungand astfel sa isi gaseasca camin in Dobrogea si Turcia.

Suntem noi fricosi?

Poate ca suntem. Poate ca suntem lasi. Poate ca ar fi trebuit sa luptam atunci pana la ultimul...Sau poate ca ar trebui sa luptam acum pana la ultimul. Dar cu ce? Suntem imprastiati in toata lumea si dezbinati, si insasi "fratii" nostri turci ne vor asimilati. Poate ca este mai bine sa ne scriem testamentul inaintea disparitiei. Pentru prima data in istorie, sa ne scriem propria poveste, sa nu-i lasam pe altii sa o faca si sa vorbeasca in numele nostru. Sa scriem cronica unui popor ce a cucerit trei sferturi din lumea cunoscuta la acel moment...popor ce a fost numit de catre dusmani "pedeapsa lui Dumnezeu"...popor ce a aratat lumii pe cel mai mare cuceritor si geniu militar al tuturor timpurilor, Genghiz Han...popor ce a "ordonat" construirea Marelui Zid chinezesc...singurul popor din istoria lumii de pana acum care a ingenunchiat si a dat rusini rusilor si chinezilor...popor ce ajutat islamul sa devina una din cele mai influente religii...
Poate fi numit acest popor ca fiind fricos? Poate fi numit asa de catre unii, a caror stramosi, la momentul celor mai sus spuse, poate duceau elefanti la pascut in fundul Indiei?

Suntem noi turci?

O simpla analiza a fizionomiei da raspunsul. Tatarul, oricat de mult si-ar fi pierdut din gena, are trasaturi est asiatice, mongoloide sau ceva mai atenuate. In schimb, daca pui un turc langa un roman, s-ar putea sa nu-i poti deosebii. Pe unii dintre ei i-ai confunda usor cu arabii, iar pe altii cu "coloratii" din Stefanesti. Si uite ca intr-un limbaj simplu si la obiect am lamurit aceasta problema.
Limba vorbita atat de turci cat si de tatari este foarte apropiata, dar de multe ori un turc nu intelege o iota din ce vorbeste un tatar, iar atunci iti va spune: " turceste...spune turceste"...de parca noi am avea obligativitatea sa stim limba lor. Unii dintre noi o fac, din motive profesionale, din motive sentimentale(pentru agatat turci), sau pentru ca limba tatara nu este introdusa in scoli ca limba materna, inca...de douazeci de ani. Tatara pe care noi o vorbim aici in Dobrogea este intr-adevar mult turcizata, si chiar traditiile s-au intrepatruns. Asta din cauza ca multa vreme tatarii din Hanatul Crimeei si din Dobrogea au fost sub suzeranitatea otomana. Iar cum acestia au dus intotdeauna o politica de turcizare, a fost greu ca stramosii nostri sa-si pastreze limba intacta si fara influente exterioare. Dar cu toate astea ne-am pastrat specificul.
Concluzie: nu suntem turci...sau suntem turci atat cat si romanii sunt italieni.


Nationalismul adevarat este secretul la toate problemele actuale cu care ne confruntam! Lipsa lui este in momentul de fata cauza primara crizei de identitate in randul tatarilor. Daca s-ar lucra la acest aspect intr-un mod serios, restul ar veni de la sine. Spun intr-un mod serios referindu-ma la faptul ca trebuie sa depasim faza cu batutul in piept in fata conationalilor doar de dragul unor fotografii reusite si pentru a mai puncta un eveniment in agenda. Trebuie sa trezim adevaratul nationalism in fiecare dintre noi, sa fim uniti si sa regasim "rautatea" care pana la urma ne-a consacrat ca natie. O putem face, dar depinde doar de fiecare dintre noi. Stramosii nostri s-au sacrificat si s-au umilit pentru ca noi sa putem duce povestea mai departe iar noi avem datoria sa ne sacrificam pentru ca ea sa nu se termine.

Tepreş - Ismail Ziyaeddin

2 comentarii
Share/Bookmark


Tepreş
Ismail Ziyaeddin


Hawa aruw! Kok masmawı!
Murfatlar’nıñ yeşíl tawı
Bugun kop musapír bekliy;
Kelgenlerní bek aybetliy.

Pítmiy kelgenlerníñ artı;
Erkek-kadın, caşı qartı,
Alem cawa ta’ sabadan,
Er koyden, er kasabadan…

Atlarıman şalım satıp
Uzaqtan kamşı patlatıp,
Arabalar, qatolaylar,
Cuwurtıp kelíp toqtaylar

Parlay qatranlı qamıtlar!
Kopírgen awuzlı atlar
Bírbírsín koríp qíşniyler,
Awuzlıqların tíşliyler.

Arabadan atlap tuşíp,
Qızlar aytalar kuluşíp:
“Şukur cettík awdarılmay,
Bír qorqtım, bílseñ canım ay!”

Cañı kelgenlerní emen,
“Qaysı koyden, kímler eken
Bar m-eken tanış-bílgenler”
Dep, sara erten kelgenler…

Erkez tanış-qısım qaray
“Falan koy qayda?” dep soray
Taba kısım-aqrabasın,
Anda tarta arabasın.

Gara'da deseñ, ertenden
Berí kelgen erbír tren'den
Kasabalılar quyula…
Tepreş ekení tuyula!

Allegím soyları ele,
Otomobil tutup kele
Koylí atıman qopaysa,
Da bonı bíle, aysa!

Quşluk vaqtında taw toldı
Erkez yerín tabıp boldı;
Erbír terekníñ kolgesí
Bír qorantanıñ bölgesí

Pítken soñra koríşmeler
Qoş-keldí, qol obíşmeler,
Caşlar gezmege keteler
Qartlar qalıp siyreteler.

Bala-şaga deseñ ep şay
Üyken bayram kuní yaşay;
Cuwurşalar oynaşalar
Qımırsqaday qaynaşalar…

Yeşíl taw ta’ bek yeşerdí!
En guzel kílímín serdí;
Şeşekler de kozín aşa,
Bonday kop halk koríp şaşa!

Kiyímlerde türlí renkler
Şeşeklerínkíne denkler:
Allı, yeşíllí m-ístiysın
Menewşe morı mı diysin,

Sarı, pembe, mawı, biyaz…
Epsín saymaga soz bek az!
Tılsımlı ipekten derler,
Onday íşlengen anterler.

Kostergen er kız unerín!
Boş keşírmegen künlerín
Ozlerí dülber mí dulber,
Sanke aşqan bírer guller;

Geníş eteklí kaftanlar,
Caltırawuk qılaptanlar
Sırma tellí başortuler…
Canım, aynıñ ondortíler!

Qadar da şenlík bar ke,
Bír masal dünyası sanke!
Kulumsíriy kokte kuneş da anlay:
Bugun tepreş!

Caşlar salıncak quralar,
Qızlar tízílşíp turalar,
“Aydí endí sıra mením!
Yetmiy mí şo beklegením?!”

Başqaları top oynaylar,
Yorılmaylar, toymaylar.
Bír talayı deseñ şıñlay
Eşítkenler toqtap tıñlay

Ana, bír de dawul-zurna
“Şıq ortaga qarap turma!”
O, ekí kere ayttırmay
Şıga sırasın aldırtmay.

“Ama tartılıñız bíraz,
Bo tar yerde oyın bolmaz!”
Alem tartıla, iteşe,
Dawul sesí qulaq teşe!

Ortada yer yasalganman
“Anadan oksíz kalganman”
Dep başlay o awur soyın,
Soñra kele cengíl oyın.

Pítmiy endí o’ñ arqası…
Cuwurup şıga başqası,
Qollarını koteregoya…
Oynaylar bír toya toya

Yetmíş beşlík Ümer akay
Yerínde raat turalmay.
Qart bolsa da o da coştı
Barıp caşlarga baş qoştı!

Ayşe’ttay onı şaqıra “Alcıdıñ mı?” dep baqıra,
“Caş-cawkanıñ arasında
Saga ne bar?
Otır mında!”

Üyle vaqtı boldı endí
Alay kalk aşqa beslendí.
Sofra bezlerí cayıla,
Tabaq, pílcanlar sayıla.

Caşlar oyından bıqmaylar,
Sípraga eş aşıqmaylar;
Onlarnı ta’ kíşkeneler
Ketíp şaqırıp keleler.

Kun-evelden azírlengen
Şıpman tolı zembíllerden
Şıgaralar apaqaylar,
Maylı maylı qalaqaylar!

Cantıq, kírde, sarburmalar,
Kobeteler, qawurmalar,
Qızargan tawuqlar…bol-bol,
Aşap pítírecek sen bol!

Aştan soñra qave de bar,
Tíryakiy bolatan qartlar;
Etmiy bolmazlar adetín:
Bírer qave, bírer letín!

Kop qalmadı kun batmaga,
Alem başladı qaytmaga;
Caşlar ístemese bíle,
Arabalar ep cegíle.

Tamam şímdí qaytacaqta,
“Sawlıqman qal” aytacaqta
Ta’ bek pítmiy tatlı sozler,
Yaşara bírtaqım kozler.

Bar ama er şiyníñ sonı!
Caşlar anlamaylar bonı:
Íster kop otır, íster az,
Maabetke toyım bolmaz…

Bírbírsíne qomşı koyler
Sıra sıra tízíleler,
Sawlıq aytıp oñga solga
Barabar şıgalar colga.

“- Sawlıqman qal Acíkerím!
Sawlıqman bar, cancígerím!
Endí kunlerímíz cetse,
Kelecekke, qısmet etse!”…

Ehe, törem, kelecekke,
Alla bílír qaş şeşekke
Dewlet quşı kelíp qonar!
Cawşılarıñ ne íşí bar?

Bugun ayrı arabaman
Kelgen qaş kız, qaş delíkan
Belkí senege kím bílír,
Bír araba cegíp kelír.


Ozbek aşları. Mâncăruri uzbece

0 comentarii
Share/Bookmark


Radio T , Turk radyosu...radio turcesc.

2 comentarii
Share/Bookmark



Cand s-a lansat acest post de radio am fost foarte bucuros ca in sfarsit vom avea si noi, tatarii din Dobrogea, un post de radio. Chiar pe blog am promovat acest radio, printr-un articol cat si prin expunerea permanenta a link-ului in coloana laterala a blogului. Insa pe parcurs am fost din ce in ce mai dezamagit. Litera "T" de "Radio T" lasa impresia ca se trage de la "Tatar" si "turc", insa s-a dovedit ca inseamna doar "turc"...Dovada pagina de facebook a acestora sub numele de "Turk Radyosu"(Radio turcesc). Chiar pe bannerele de promovare nu figureaza decat steagul/stema Turciei, si nici pomeneala de cel tataresc. Numai muzica turceasca, cu motivatia ca cea tatareasca nu are drept de difuzare, sau cam asa ceva...Emisiuni mai mult decat modeste, ce plictisesc o audienta interesata de destinele tatarimii, parca realizate la umplerea timpului de emisie. Emisiuni in limba romana despre cum ar trebui sa se machieze tataroaicele, ce se mai poarta in materie de moda sau retete de slabit umplu spatiul de emisie, dar nicio emisiune pentru tatarul dornic sa invete macar doua cuvinte in limba tatara, o emisiune lingvistica. Doar niste inregistrari ale vreunei batranici ce povesteste din amintiri, mai fac nota discordanta cu turcismul general al intregii emisii...dar chiar si asa, putini din tinerii ce ar vrea sa inteleaga ceva reusesc sa o si faca...
Vorbitorii de limba tatara scad vertiginos spre un procent nu ingrijorator ci disperat de ingrijorator.
In plus la toate acestea, le functioneaza si cenzura. Le-am scris zilele trecute pe peretele paginii de facebook: "Nu credeti ca ar trebui sa figureze si numele de "Tatar" in numele postului de radio? Ori tatarii au devenit doar turci si atat? Sau poate tatarii nu au niciun merit in acest post de radio?". Specific ca moderatorii sunt tatari iar directorul este turc. Bineinteles ca nu am primit niciun raspuns, in plus mi s-a sters comment-ul...dar, pentru ca au mai facut-o de doua ori, am fost prevazator facand un printscreen paginii. Se pare ca nu raspund la intrebarile ce nu le convin, stergandu-le de pe "perete" ca nu cumva intrebarile indiscrete sa tulbure linistea hipnotica a comunitatii tatare din Dobrogea. Probabil ca nu vor sa supere pe sponsorii turci si sunt dispusi sa le pupe fundurile pana la loc comanda, mergand chiar pana intr-acolo incat sa-si abandoneze identitatea si limba.

Aforisme:
Fereste-te mai degraba de prieteni falsi decat de dusmani cinstiti.  
Orice pasare pe limba ei piere.



U.D.T.T.M.R. = Uniunea Democrata a Tatarilor Turco Musulmani din Romania

4 comentarii
Share/Bookmark


Unul din cele mai lungi titluri folosite de pana acum. Cand incepi sa citesti, pana ajungi la sfarsit uiti despre ce era vorba. Abureala de cuvinte multe si prost alese.
Daca esti tatar nu poti fi si turc in acelasi timp. Nu suntem nici niste corcituri(fara sens peiorativ) nici nu suferim de dubla personalitate, cel putin majoritatea dintre noi, tatarii. "Tatar" nu este de ajuns unora? De ce sa folosesc eu in Romania anilor 2000 denumirea de "turco", promovata pe placul turcilor din Turcia?! De ce as face asta, cand de fapt, eu ca tatar am propriul nume si propria istorie, distincta de cea a turcilor din Anatolia?! Asa ca scoateti "turco" din "titlu"!!


In al doilea rand, sunt si eu musulman, Elhamdulilla', dar religia nu-mi schimba sangele din vene intr-atat incat sa fiu altfel decat un tatar de alta religie, cu alte convingeri, ateu ori agnostic. Uniunea ar trebui sa reprezinte pe toti tatarii din Romania indiferent de convingerile lor religioase...
...Sau politice, cum este "democrata" din titlu...chiar nu-i inteleg rostul. Daca sunt republican sau conservator, devin "netatar" nedemn de a fi reprezentat de Uniune? Sau poate exista posibilitatea de a fi antidemocrati si a trebuit sa specificam contrariul cu majuscula. Intr-adevar, un tatar nu poate fi comunist, sau cel putin nu ar trebui sa fie daca-si respecta inaintasii!
"din Romania"...unde in alta parte ar putea fi din moment ce este inregistrata in aceasta tara?
"Uniunea Tatarilor", "Uniunea Tatarilor Crimeeni" sau "Uniunea Tatarilor Dobrogeni" ar fi mult mai in spiritul adevarului, mai usor de pronuntat si retinut, mai putina poezie.

Dicţionare român - tătar crimean şi tătar crimean - român

2 comentarii
Share/Bookmark


click pe imagine

click pe imagine