⇒⇐ MEN TATARMAN TATARMAN, DUNYAĞA QOL ATARMAN, YAMANLIQTAN QAȘARMAN, YAQȘILIQMAN YAȘARMAN, QAYDA BARSAM AYTARMAN, MEN TATARMAN TATARMAN!⇐⇐********* Qoș keldĭnĭz saypamĭzğa! Qapımız așıq törĭmĭz boș!

CANI SENE KAYIRLI BOLSIN, TATARLAR!

1 comentarii
Share/Bookmark


Un An Nou Fericit Va Urez Tuturor, Sa Ne Vedem Sanatosi Si Mai Destepti La Anul!!:) La Multi Ani!!


Take, Ianke si Kadîr (teatru tv)

0 comentarii
Share/Bookmark


Comedie de Victor Ion Popa.
Distributia: Gheorghe Dinica, Radu Beligan, Marin Moraru, Valentin Uritescu, Mihai Calin, Monica Davidescu si Silvia Nastase.



Keştı endı. Bekir Sıdkı Cobanzade

0 comentarii
Share/Bookmark


Keştı endı
Bekir Sıdkı Cobanzade

" Altmış yaşında bır kart avuzından
Amdi Giraybay"

Kun qawuşıp awğan son,
Cengem sıyır sawğan son,
Anam "laqşa" keskende,
Aqşam celı eskende,
Maşaq cıyıp qaytqanım,
Colda turku aytqanım,
Tuşday tuşe esime.
Gul taqıp dal fesime,

Şeşekten tan orgenım,
Şolde cılan korgenım
Koz aldımdan ketmeycek
Menı raat etmeycek...

Babam arpa salğanda,
Aqam şeren salğanda,
Men bodene tutqanım,
Cımırtasın sıtqanım...
Qayda qaldı quwanıp,
Bayramlarda qol alıp,
Qartanama barğanım;
Aqşam qonup qalğanım...

Gulterekler solğanda,
Cer appaq qar bolğanda,
Tawuqqa cem sepkenım,
Carta şana tepkenım
Unutmayman bugun de
Tura kozum ogunde...

Indır aydap curgende,
Kuzde saban surgende
Caş asawnı mıngenım,
Qolan şolge sıngenım,
Şoban tulup şalğanda,
Tınıp taqsim alğanda,
Konlum coşup taşkanı
Surup ciyren qaşkanı,
Şolden koyge qaytqanım,
Uyge kelıp aytqanım
Bugunkıday bılemen,
Kozyaşımnı sılemen!...

Azbarda tay curgende,
İt kamalap urgende,
Taynı talman urğanım,
Kulup qarap turğanım...
Toyğandan son şorbağa,
Otmek salıp torbağa,
Şal maliynı cetkenım,
At baqmaga ketkenım
Bugun tuşse esıme,
Zor etıp gur sesımı
Cılay, cılay cırlayman
"Aq kalıp" nı sırlayman.

Baarde car şetınde,
Koynın qıbla betınde
Qozulu qoy baqqanım,
Ulaqqa şan taqqanım..
Beş parmaqnı şalğanda,
Cartı taqsim alğanda,
Em qoylarnı caydırıp,
Qart şobanğa saydırıp,
Koyge alıp qaytqanım,
Qartbabama aytqanım,
Hayalımda yaşaycaq,
Menı qurtday aşaycaq...

Toyda cuyruk şapqanda,
"Atlas cabuw" capqanda
Dort ormenı sozğanım,
Cuyruklernı ozğanım,
Şalğılarnı şaqırıp,
“Şalınız!” dep baqırıp,
Atım tıklap turğanı,
Kalbım turmay urğanı,
Halq cıyılıp qatıma,
“Maşşalla!” – dep atıma
Aytqanların bılemem....
Kozyaşımnı sılemen...

Tepreş kunu atlanıp,
Atqa catıp qatlanıp,
Yawlıq oynap alğanım,
Kureşke de qalğanım,
Şalt ayaqqa alğanda,
Men ırğaşıq salğanda,
Bellerınden sıqqanım,
Aqranlarım şıqqanım;
Canı cetken caşlarğa,
İşlemegen başlarğa
Toyğa barsam aytaman,
Uyge cılap qaytaman!…

Aygıdı şu zamanlar,
Yoq şındıkı yamanlar.
"Nabor" zorı bolsa da,
Curekke ot tolsa da
Halq tendurust saw edı,
Yaşamaq bır taw edı.
Bereketlı şollernın,
Suwu mamur gullernın
Tuz otmegın aşadıq,
Tatlı mabet yaşadıq.
Yalan aytqan yoq edı,
Cıgıt qarnı toq edı.

Son halq kettı qarşığa.
Qazaq toldı şarşığa.
Şaytıp koyler cığıldı,
Halqlar yaman sığıldı.
Tatar koşup ketken son,
Malın satuw etken son
Camıler de boş qaldı,
Koylar tolu koş qaldı
– Bu kunge de şoq şukur! –
Dedı qalğan qart, bukur,
Qarşıqada oturdı,
Ulle taşın toturdı…

Keştî endî bîzlerden,
Ey balalar, sîzlerden
Umutîmîz uzulmiy.
Sîz de bîzdiy suzulmiy
Cîgît…. Cîgît…. Bolînîz
Temîz bolsîn qolînîz
Toralsanîz qaytmanîz
Cawĝa sîrnî aytmanîz.
– Bondaydîr bo!.. – degende,
Qarşî, qarşî kelgende,
Kerekse qan atînîz,
Olîp raat catînîz.

Rugaciunea la musulmani

0 comentarii
Share/Bookmark


Rugăciunea la musulmani 1/7 (engleza)




Rugăciunea la musulmani 2/7 (engleza)




Rugăciunea la musulmani 3/7 (engleza)




Rugăciunea la musulmani 4/7 (engleza)



Rugăciunea la musulmani 5/7 (engleza)



Rugăciunea la musulmani 6/7 (engleza)



Rugăciunea la musulmani 7/7 (engleza)

Monumentul...sub lupa

6 comentarii
Share/Bookmark


Zilele trecute am preluat si eu articolul de la "Cuget Liber" despre evenimentul dezvelirii Monumentului Eroilor de Religie Musulmană Căzuţi în cele Două Războaie Mondiale pentru Armata Română. Am mai pomenit cate ceva despre asta si proasta amplasare a acestui monument atunci cand am aflat despre proiect.





Nu mi-am schimbat parerea nici acum, ramanand la ideea ca se putea gasi o locatie a monumentului mult mai inspirata si anume mai in vazul lumii. Acesti eroi musulmani meritau sa fie apreciati si scosi din anonimat pe masura sacrificiului lor, nu ascunsi intr-un cimitir, acolo unde ei oricum sunt deja...Trebuia sa se faca cunoscut cetatenilor acestei tari ca musulmanii tatari si turci din Romania au luptat si au murit pentru aceasta tara. Imi vine greu sa cred ca macar locuitorii Constantei vor afla ori vor vedea vreodata acest monument din cauza amplasarii lui in cimitirul musulman.
Dar sa trecem peste acest aspect si sa ne legam de...aspect.
De m-as fi aflat in cea mai proasta zi a potentei mele creative si tot as fi desenat un monument cu un design mai inspirat. Mult mai inspirat decat acest monument ce nu inspira nimic. Acea dunga neagra verticala ce te duce cu gandul la doliul crestin, care se intersecteaza mai sus cu inscriptia monumentului ce formeaza impreuna o cruce...cam naşpa as putea spune. Nu ca as avea ceva impotriva crucii sau doliului crestin, pentru musulmani oricum nu reprezinta nimic, dar totusi este un monument al eroului musulman. Iar semiluna arata de parca i s-a pus cruce...
Sa mai spun ceva despre marmura si forma? Mai bine lasa.
Inscriptia...
Am ajuns si la inscriptie...Acest monument are si inscriptie, dar daca vreodata ajungeti in fata lui sa nu clipiti in momentele de contemplare profunda, ca s-ar putea sa-l ratati. "In Memoria Eroilor Musulmani" si respectiv "Musluman Şehitlerimizin Anisina" sta scris de o parte si de alta dungii negre. Mic dar scrie. Bine bine, dar care eroi si pentru ce au murit ei? Buna intrebare. Islamofobii ar putea foarte bine sa creada ca au fost niste "islamisti" kamikaze care au aruncat in aer Continentalul din centrul Constantei, iar noi ceilalti le-am facut monument in cimitirul musulman si ii consideram eroi...Na belea, mai ales ca au toate premizele sa creada asta: musulmani suntem, eroii sunt musulmani, monumentul este in cimitirul musulman, semiluna este peste cruce, pe monument nu este trecut niciun nume ca nu cumva sa fie deconspirati, Continentalul nu mai este...Zic si eu ca de, ii pe gratis.
Traim in tara in care toata lumea s-a nascut poet, ne-am molipsit pana si noi de atata poezie, si n-am fost in stare sa scriem ceva mai din suflet si simtire. Macar sa insiram cateva nume ale acelor amarati carora ne-am gandit sa le facem pomenire, initiativa de laudat de altfel. Dar poate ca nu putem face lucruri bune pana la capat,sau poate ne pierdem precoce entuziasmul, ca si in cazul...dar sa o lasam cu alte carcoteli pe altadata...
Oricum, monumentul holocaustului, care arata cu degetul poporul roman, se intinde pe jumatate de hectar in Bucuresti, in locul unui parc...iar pe eroii nostri, eroi musulmani, eroi tatari si turci, eroi ai poporului roman, i-am bagat din nou in cimitir, asta daca i-am scos vreodata de acolo...

Bır şorap bıre...

6 comentarii
Share/Bookmark


Bır şorap bıre...
Nici macar un ciorap
...


Aqayın bırı ölîyatır ekende, cılaşqan ballarını qatına şaqırgan.
Un barbat pe patul de moarte, isi cheama langa el baietii ce-l plangeau
-Tınlanız menı - degen. Sızge vasiyet etemen. Ölgende ayaqlarıma şo eskırgen şoraplarnı kıydırınız. Şoraplarımman kömîlmek ıstiymen. Bır de bıyerde sızge bır mektîp taşlayman. Ama qabıristandan qaytganda, duwa etgen son oqîycaqsınız.
-Ascultati-ma - zise. Va las un testament(ultima dorinta). Cand voi muri, sa ma incaltati cu ciorapii astia vechi. Vreau sa fiu ingropat cu acesti ciorapi. Am sa va las undeva si o scrisoare. Dar sa o cititi numai dupa ce va veti intoarce de la cimitir si-mi veti face pomana.
Aqay ölgen. Cenazenı cuwganlar. Şoraplarnı ayagına kıysetkenler Namazdan son, mewtanı cıymaq uşîn cılaşa cılaşa mezarlıqqa aketkenler. Tam cenazenı mezarga salıp topraq atacaq ekende, oca ependı kependen şoraplarnı körgen.
Omul muri. Pregatira inmormantarea. Ii pusera ciorapii in picioare, si plangand il dusera la cimitir. Chiar cand l-au bagat in groapa si gata sa arunce pamant peste el, hogea vazu ciorapii.
-Mınawı da ne eken bulay şo?, dep soragan.
-Ce mai este si asta?, intreba el.
Ballar babalarnın vasiyetını annatqanlar. Oca itiraz etken.
Baietii povestira dorinta tatalui lor. Hogea fu impotriva.
-Bolmas. Güna! Şıgarınız şoraplarnı.
-Nu se poate. Este pacat!* Scoateti-i ciorapii.
Cematten bır qaş kışı şoraplarnı şıgarmaq uşîn mezarga tüşkenler. Aqayın ulları da onlarnı toqtatmaq uşîn atlaganlar.
Cativa oameni din alai, coborara in groapa ca sa scoata ciorapii. Dar baietii decedatului sarira ca sa ii opreasca.
-Babayın vasiyetı bo. Şıgartmamız şoraplarnı!
-Asta este dorinta tatalui nostru. Nu va lasam sa-i scoateti ciorapii!
Mezarın ışınde ur-tut bır boguşma başlagan. Onlarnı körgen cemat de aşuwlanıp, ballarnı mezardan tartıp algan, köteklep atqanlar. Şoraplarnı şıgarıp, cenazenı cıyganlar.
In groapa se isca o cearta. Ceilalti oameni prezenti, vazand asta, ii scoasera pe baieti din groapa, si ii gonira batandu-i . Ii scoasera ciorapii mortului si-l ingropara.
Cara bere ışınde ballar, akşam üylerınde duwadan son, babalarnın mektîpnı aşıp oqıganlar.
“Ders alnız mından.” diy eken babaları mektîpte. “Bır eskı şorap bıre aketamadım qatımda”
Acasa, dupa ce se termina pomana, deschisera si citira scrisoarea de la tatal lor.
"Luati aminte". spunea tatal lor in scrisoare."Nici macar un ciorap vechi nu am putut lua cu mine"



Primul monument închinat eroilor de religie musulmană căzuţi în cele două Războaie Mondiale pentru Armata Română

0 comentarii
Share/Bookmark


Premieră naţională la Sărbătoarea etniei tătare din România

Cea de-a cincea ediţie a Sărbătorii Etniei Tătare a fost marcată anul acesta prin numeroase acţiuni organizate, pe parcursul a trei zile, atât la filialele din teritoriu ale Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, cât şi la sediul central.
De departe, însă, cel mai important moment a avut loc ieri, la Cimitirul Central Musulman, când s-a inaugurat primul monument închinat eroilor de religie musulmană căzuţi în cele două Războaie Mondiale pentru Armata Română.
Pe 13 decembrie 2006 se publica în Monitorul Oficial Legea nr. 453/6.12.2006 prin care aceeaşi zi de 13 decembrie era declarată de Parlamentul României drept „Sărbătoare a etniei tătare” din ţara noastră. Iniţiativa legislativă a aparţinut deputatului Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, Aledin Amet. Din acel an, la fiecare 13 decembrie, tătarii din România marchează această zi în special prin intermediul manifestărilor culturale.
Anul acesta, pe lângă tradiţionalele evenimente, a avut loc şi o premieră. În prezenţa membrilor comunităţilor turcă şi tătară, a consulului SUA la Bucureşti, şi a celor ai Republicii Turcia şi Federaţiei Ruse la Constanţa, precum şi a reprezentanţilor autorităţilor locale, ieri, a fost inaugurat Monumentul eroului musulman, obiectiv amplasat în incinta Cimitirului Musulman Central din Constanţa. A fost un proiect mai vechi al deputatului tătar Aledin Amet, proiect care a fost dus la bun sfârşit anul acesta şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor din România, care a alocat suma de 50.000 lei pentru acest obiectiv.
Evenimentul de ieri a debutat cu o slujbă religioasă oficiată de muftiul Muurat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România, urmată de depunere de coroane din partea Prefecturii Judeţului Constanţa, a UDTTMR, a UDTR şi a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci - Dobrogea.

sursa: cugetliber.ro

13 Decembrie - Ziua Nationala a Etniei Tatare din Romania. La Multi Ani, Tatari!:)

1 comentarii
Share/Bookmark


Calendar / Kunsayim 2011

0 comentarii
Share/Bookmark


Evenimente

0 comentarii
Share/Bookmark


Sâmbătă 11 Decembrie 2010 începând cu orele 10.00 la sediul central al Uniunii Tătare situat în municipiul Constanţa Strada B.P.Haşdeu Nr.53, cu ocazia Zilei Etniei Tatare din România, legiferată în anul 2006 de către Parlamentul României, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România – filiala Constanţa şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional organizează simpozionul “Din istoria tătarilor – ediţia a IV-a”.
La simpozion participă profesori universitari şi specialişti din ţară şi din Crimeea – Ucraina.

Totodată, în cadrul evenimentului va avea loc lansarea volumului I (întâi) a lucrării “Din istoria tătarilor – contribuţii istoriografice” .



Luni 13 Decembrie 2010, începând cu orele 10.30 la cimitirul central musulman din municipiul Constanţa, cu ocazia Zilei Etnei Tătare din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România va dezveli monumentul dedicat eroilor musulmani căzuţi la datorie pentru România.

In aceiaşi zi, începând cu orele 14.30, la sediul central al Uniunii Tătare, va avea loc un program dedicat zilei de 13 Decembrie – Ziua Etniei Tătare din România. În cadrul programului vor susţine prelegeri preşedintele U.D.T.T.M.R. av.Varol Amet, deputatul Aledin Amet şi alţi invitaţi, urmate de un moment aristic.

La aceste evenimente sunt invitaţi toţi tătarii din România.

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?

4 comentarii
Share/Bookmark


Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!:)))
Aberatiile unui tatar in noapte.

Ori suntem tatari, ori nu mai suntem?
La prima privire, pare o intrebare spusa din gura unui golan de Bucuresti, mai nou vedeta de televiziune. Dar cum tatarii sunt prea putini in Bucuresti ca sa aiba timp sa devina golani, o lasam pe seama subsemnatului.
Si totusi intrebarea este valabila: ori suntem tatari, ori nu mai suntem? Aproape ca-mi vine sa-mi strang mana singur in semn de multumire la ideea acestei asocieri de cuvinte...probabil din cauza orei tarzii din noapte.

Kabak - Aywa cicek acmis

7 comentarii
Share/Bookmark


Statuie in onoarea Eroului Tatar in Polonia

2 comentarii


Share/Bookmark

Reprezentanţi ai tătarilor din lumea întreagă cât şi înalte oficialităţi poloneze au participat la dezvelirea statuii Eroului Tătar din Gdansk , Polonia. Au fost prezente delegaţii ale Republicii Autonome Tatarstan, reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea, Turcia si România. La aceasta somptuoasa ceremonie, la care au participat peste 5000 de persoane, au fost arborate drapelele Tatarstanului şi ale tătarilor Crimeeni, fiind intonate imnurile "Tuwgan Elim" respectiv "Ant etkenmen".
"Monumentul este un simbol al recunoştinţei faţă de cei 600 de ani de co-existenţă a minorităţii tătare alături de poporul polonez...Tătarii şi-au vărsat sângele în toate luptele de independenţă susţinute de poporul polonez. Ei au contribuit la punerea bazelor Republicii Polonia" a declarat preşedintele polonez Bronislaw Komorowski.
Statuia reprezintă un soldat tătar călare ce ţine în mâna dreaptă un "bunchuk"(stindard turcic de razboi), făcând parte din cavaleria armatei Poloneze implicate in razboiul polono-rus din 1920. De-a lungul a aproximativ 600 de ani, cavaleria tatara a luptat alaturi de poporul polonez . In anul 1410, 15 iulie, tatarii au ajutat alianta polono-lituaniană să învingă armata cavalerilor teutoni în Bătălia de la Grunwald, cunoscută şi ca Bătălia de la Tannenberg. A fost bătălia decisivă a războiului polono-lituaniano-teutonic și una dintre cele mai mari ale evului mediu european, iar cavaleria tătara a jucat un rol important in învingerea cavalerilor teutoni, care nu şi-au mai revenit niciodata.
Pe piedestalul statuii scrie (traducere aproximativă) :
"Cu bunchuk-ul pentru Polonia / Z buńczukiem za Polskę"
"Chiar şi în vântul fără odihnă al stepei nesfârşite/Jeszcze szumi powiew stepow bezkresnych,
Se aud strigăte de viteji comandanţi / Jeszcze slychac krzyki wodzow walecznych
Cât timp străluceşte bunchuk-ul si gloria tătară / Jak blysk bunczuka dawni tatarska chwala
Inimile noastre bat pentru o prietenie sinceră / Zabrzmi w sercach przyjaciol serdecznych
Selim Chazbijewicz "
Selim Chazbijewicz este un poet si publicist de origine tătară din Polonia. El este profesor la Universitatea Warmia-Mazury din Olsytzn. A fost membru al Solidarităţii, iar mai târziu, şeful Uniunii Tătarilor din Polonia şi imamul comunităţii musulmane de la Gdańs.

Kamyran Kivu - Onekide ordek

0 comentarii
Share/Bookmark


Kamyran Kivu - Caşlik

0 comentarii
Share/Bookmark