⇒⇐ MEN TATARMAN TATARMAN, DUNYAG'A QOL ATARMAN, YAMANLÎQTAN QAȘARMAN, YAQȘÎLÎQMAN YAȘARMAN, QAYDA BARSAM AYTARMAN, MEN TATARMAN TATARMAN!⇐⇐********* Qoș keldînîz saypamîzg'a! Qapîmîz așîq torîmîz boș!

Călăreţii Apocalipsei (documentar)

1 comentarii
1

2

3


4

5

Lunile/Aylar ; Zilele saptămânii/Aptanîn kunlerıî

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
luna = ay
an = sene, yîl
Ianuarie = Oşaq
Februarie = Şubat
Martie = Mart
Aprilie = Nisan
Mai = Mayîs
Iunie = Hazîran
Iulie = Temmuz
August = Awgustos
Septembrie = Ewlîl
Octombrie = Egîm
Noiembrie = Qasîm
Decembrie = Aralîq
calendar 2010 = kunsayîm 2010

saptamana = apta
zi = kun
Luni = Pazartesî
Marţi = Salî
Miercuri = Şarşembî
Joi = Perşembî
Vineri = Cuma
Sâmbată = Cumartesî
Duminică = Pazar



Lunile anului din perioada anteislamica
Eskî
tatarşanîn aylarîn atlarî

Ianuarie = QaraQî
ş
Februarie = SuyuwAyî
Martie = ArtîArîq
Aprilie = Qoralay
Mai = BaşQusqan
Iunie = YazAyî
Iulie = Ulug'ay
August = Șuruqay
Septembrie = AyruqsîAy
Octombrie = KuzAyî
Noiembrie = Sog'umayî
Decembrie = QîşAyî

Enver Izmailov - Eastern Funk (muzica)

0 comentarii

Enver Izmailov - Eastern Funk

Punctele cardinale/Anaconlar

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars



Istanbul - Capitala Culturală Europeană în 2010

0 comentarii
Desemnat de Uniunea Europeană capitală culturală în 2010, încă din 2006, Istanbul este primul oraş turc cu acest statut şi speră să atragă până la 10 milioane de vizitatori, cu cele 170 de evenimente pe care municipalitatea le va desfăşura în acest an. Fostă capitală a Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin şi a Imperiului Otoman, Istanbul a avut anul trecut 7,5 milioane de turişti.

Însă atribuirea statutului de capitală culturală europeană în 2010 - alături de Pecs (Ungaria) şi Essen (Germania) - are şi o dimensiune politică pentru Turcia, care, în 2005, a început procesul de aderare la Uniunea Europeană, respins de ţări membre precum Franţa şi Germania, este de părere Cengiz Aktar, specialist în relaţii Turcia - UE la Universitatea Bahçeşehir din Istanbul.
"Există evident o legătură între acest titlu (de capitală europeană) şi procesul european de aderare a Turciei, măcar posibilitatea de a arăta Turcia Europei şi Europa Turciei", mai spune analistul, care a fost unul dintre cei care au iniţiat candidatura Istanbulului la statutul de capitală culturală europeană.

Fondat de împăratul roman Constantin în anul 330, cu numele de Constantinopol, Istanbul, în prezent o aglomerare urbană, de 14 milioane de locuitori, ce se întinde pe zeci de kilometri în jurul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia, se doreşte a fi o punte între culturi.
Agenţia "Istanbul-2010", care se ocupă de programul capitalei culturale, are circa 520 de proiecte, dintre care două treimi sunt dedicate punerii în valoare a patrimoniului istoric şi o treime, manifestărilor artistice, potrivit secretarului general al agenţiei, Yilmaz Kurt.

Printre evenimentele ce urmează să aibă loc se numără deschiderea, în luna iulie, a "Muzeului inocenţei", conceput de laureatul premiului Nobel pentru literatură Orhan Pamuk, expoziţia "De la Bizanţ la Istanbul" (septembrie - noiembrie), prezentată deja la Paris, Festivalul european de teatru universitar sau concertul U2, programat în septembrie.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Pâna în prezent, circa 40 de oraşe au deţinut acest titlu.
În 2009, Vilnius a avut statutul de capitală culturală europeană alături de oraşul austriac Linz, iar în 2007, statutul de capitală culturală europeană a fost împărţit de Sibiu şi Luxemburg.
În 2011, acest titlu va fi deţinut de Turku (Finlanda) şi Tallin (Estonia), oraşele Guimaraes (Portugalia) şi Maribor (Slovenia) vor fi capitale culturale europene în 2012, iar Marsilia (Franţa) şi Kosice (Slovacia) vor beneficia de acelaşi statut, în 2013. Umea, un mic oraş universitar din nordul îndepărtat al Suediei, a fost desemnat capitală culturală europeană a anului 2014, devenind astfel cea mai nordică localitate europeană care câştigă acest titlu, pe care îl va împărţi cu Riga.

mediafax.ro

Ţările turcice din Asia Centrală

0 comentarii

In partea de sud a fostei Uniuni Sovietice, inghesuite intre Rusia si Iran,Afghanistan de la nord la sud si intre Caucaz si China de la vest la est, se afla cinci republici turcice musulmane care si-au dobandit independenta o data cu destramarea Uniunii Sovietice. Aceste tari : Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan si Azerbaidjan , au devenit centrul interesului international datorita bogatiei resurselor lor naturale.

Amplasarea geografica a acestor state le confera o considerabila importanta strategica. Se poate spune ca ele stau realmente calare pe Europa si Asia, iar cand petrolul va incepe sa curga (rutele nu sunt inca sigure) politica prosperitatii si a influentei se va intensifica.

Hărţi state,locaţii,teritorii turcice

0 comentarii

Pe urmele lui Marco Polo.Turkmenistanul de Est/Uiguristan (documentar)

0 comentarii
1. Karakul & Kashgar


2. Yengisar & Hotan

3. Deşertul Taklamakan & Aksai

Camping de iurte mongole în România

3 comentarii
Câmpu Cetăţii ,jud. Mureş

realitatea.net

Anotimpurile/Mewsımler

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Primavara = Baar , Koklem
Vara = Yaz
Toamna = Kuz
Iarna = Qış

Eki işek (desene animate uigur)

0 comentarii
uygur cizgi film

Tatar kızı

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Tatar k
ı
Neriman Ibraim

Selbı boylı, uzun şaşlı
Tatar kızı.
Deren kozlı, kara kaşlı
Tatar kızı.

Başında oyalı şember,
Şaşlerı betıne ceter.
Kozlerı surmelıdır,
Betlerı şeşektiydır.

Tobıgından entarısı,
Belınde kawkaz kuşagı.
Kolında bılezıklerı,
Parmakta yuzuklerı.

Tokır kara kılımın,
Işler cunden karpetın,
Tıger ipek nagışın,
Maramasın, şewresın.

Aytar tatlı maneler,
Şalar eskı durkuler.
Orer ine oyasın,
Bekli turar yaresın.

Tatar kızı, tatar kızı
Kalmadı onın azı-tuzı.
Atlaz entar, kiygen kızlar
Sahnege şıgıp oynarlar.

Şımdıgı tatar kızları
Hatırlatır o kunlernı.
Marama salıp, fes kiyıp
Canlandırar adetlerımıznı.

Fata de tătar

0 comentarii
Stefan Vlad - Fata de tătar (cadânească; muzica populara dobrogeana)

Fata de tatar

Kırım kızı

0 comentarii
Hakan Gürtunca - Kırım kızı



foto de la Festivalul International al Portului,Dansului si Cantecului Turco-Tatar 2009 Constanta

D'ale casei / Uy şiylerî

3 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

casa = üy
constructie = qalaw
perete = duwar
acoperiş = uy tobe
streaşina = şaşaq
coş de fum = şîg'araq
mansarda = tawan arasî
podul casei/tavan = tawan
beci = certore
podea = toşe, cer
uşa = qapî
cheie = anaqtar
clanţa = şekî
fereastra = pencere
geam = cam
bec = şîraq
camera = oda
intrare = kîrew

gradina = qora
zona cu vie = baqlîq
curte = azbar
cuptor = pîrîn
zona de gatit din curte = șalaș

toaleta = kenep
wc = qale
spalatorie/baie = abdesane
olita = badiye
cada = şapşaq
chiuveta = lavabo
duș = cawîq
săpun = sabîn

dormitor = îşker
sufragerie = mîsapîr odasî
covor = kîlîm
pat = cataq
saltea pt. pat = toşek
saltea pt. sezut = mînder
patura = potra
perna = yastîq
plapuma = yorqan
cufar = sandîq
dulap = dolap
tablou/poza = resîm
perdea = perde

bucatarie = aşqana
soba, teracota = peşqa
cuptor = peş
burete = cuwg'îș
chibrit = sernîk
masa = sîpra
masuta = qona
scaun = skembe
scaunel = otîrg'îş
cana = meşerpe
pahar = qade
ceaşca = pîlcan
farfurie = şanaq, tabaq
scrumiera = kultabaq
lingura = qaşîq
furculita = şatal
cutit = pîşaq
polonic = şomîş
cratita = tencîre
strachina = sawît
tava = tawa
cazan = qazan
lighean = eleken
facaleţ = oqlau
sita = şeltek
paleta = kepșe
strecuratoare = suzg'îș
ibric = cezbe
ibric mare(folosit la spalat)= quman
solniţa = tuzlîq
sticla = îşe
cutie = qutuq
prosop = testîmal

unealtă = alet
foarfeca = maqas
ac = iyne
ac de siguranta = kîrtliyne
degetar = oymaq
aţă = cîp
ciocan = şokîş
tezla = şot
nicovala = zindan
cui = mîq
cleşte = kelpedîn
patent = tuz kelpedîn
ferăstrău = pîşqî
topor = balta
menghina = mengene
furca = senek
grebla = tîrnawîş
cazma = qazma
lopata = kurek
secera = oraq
coasa = şalgî
sapa = şapa
coş = sepet
butoi = metiy
perie = purșî
mătura = sîbîrtkî
făraş = kurekbaş
cleşte pt. rufe = qîsqîş
cancioc = kepşe, omaş
mistrie = mala
vopsea = boya
bidinea = kreşpîrşîsî, badana
perie, pensula = pîrșî
galeata = qopqa
scara = basamaq
treapta = bosag'a
fier de calcat = uytî

stâlp = dîrek
arac = tîrek
băț = tayaq
bîtă = șoqmar

grajd = dam

leagăn = salîncaq
minge = top
zar = taș


Kureş/Lupte tataresti

0 comentarii
Ozbekistan Kureşı

Tatarstan kureşı

Kazakhstan kureşı

Dobruca kırım tatar kureşı

Dj Bebek - Akmescitten selam

0 comentarii

Dj Bebek - Akmescitten selam/ tatar-tatarman.blogspot.com

Culorile/Renkler

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

culoare = renk
vopsea = boya
alb = biyaz, aq
negru = qara
rosu = qırmızı, al
galben = sarı
albastru = mawı
verde = yeşıl
maro = qawe-rengı
mov = morı
roz = pembe
portocaliu = portaqal-rengı
gri = boz
bleu = kok-rengı, şagir
bleumarin = denız-rengı, lacıwert
siclam = mor-pembe
ocru = sarı-kestane
crem = quw
culoare intensă = qoyı renk
negru intens = qap qara
alb intens = bem biyaz
roşu intens = qıp qırmızı
galben intens = sap sarı
albastru intens = mas mawı
verde intens = yem yeşıl
mov intens = mos morı
transparent= saydam

Turkmenistan

0 comentarii
People...

...and culture

Grupul Bakalar(muzica)

0 comentarii
Grup Bakalar (Dobruca/Romanya)


...

...

...

...

Plante / Nebatlar

2 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

padure = tau , orman
copac = terek
pajiște = otlîq
arbust = alşaq terek
planta = osîmlîk, nebat
creanga = dal
snop = kulte
radacina = tamîr
lemn = ag'aş
buturuga = şotîq
trunchi = kewde
frunza = yapraq
fruct = cemîş
mugur = tomîrşîq
bulb = sog'anaq
rasad = pidan
buchet = top
floare = şeşek
iarba = ot
verdeaţa = yeşîllîk
buruiana = qoray, ot
pir = ayrîq
leguma = terewez
brusture = tulapaqay otî
cactus = kaynana tîlî
floarea-soarelui = kun-tabaq
trandafir = gul-terek
stanjenel = susen, nawrez
garoafa = karampîl şeşegî
crizantema = kásîm patî
crin = zambaq
lalea = lale
muşcata = atîrşaq
mac = kelînşek şeşegî
liliac = liylakzambila = sumbul
narcisa = nergis
bujor = şaqayıq
branduşa = şiydem
ghiocel = nawrez şeşegî
dovleac = qabaq
dovlecel = kebeke
nap = şalg'am
leuştean = selamotî
patrunjel = cepare
mărar = darag'urt, şebet
morcov = keşîr
pepene = qawîn
fasole = baqla
varză = qapîsta
vânată = patlîcan
roşie = domatis
ardei = buber
ardei iute,ciuşca = aşşî buber
capia = sarî buber
ciupercă = peşmek
cartof = qartop, berenge
castravete = salatalîq
ceapă = sog'an
orez = pîrîj
ştevie = atqulaq
usturoi =sarîmsaq
grâu = qîzîlşa, biday
orz = arpa
ovăz = sule
porumb = mîsîr
rapiţa = may şalg'amî
arpagic = guwa
bame = kelîn parmag'î
bumbac = pamîq
cimbru = keklîk otî
izmă = nane
piper = qara buber
dafin = depne
busuioc = feslegen, reyhan
muştar = ardal
scorţisoara = tarşîn
chimen = zîre
brad = nurus, şîrşî
pin = kadî
arţar = aqşa terek
arţar tataresc = aqşa qayın
arin = cerek
cais = qayse
castan = kestane
zarzăr = zerdane
corcoduş = erîk
păr = armît
măr = elma
cireş = kiraz
vişin = vişne
lămâi =ilman
tei = coke
stejar = meşe
paltin = yalang'î
salcâm = qaraqan
salcie = tal
viţă-de-vie = yuzîm
coacăz = qarîlg'an
mesteacăn = tozterek
alun = pîndîq
merişor = alîrqan
afin = nure
agriş = şarşay
mălin = kuş kirazî
alga = denîz otî

Adetler .Turukce olimpiyatlarinda

0 comentarii
Sira Gecesi - Kina Gecesi


Corpul uman / Kışının vucıdı

0 comentarii

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

cap =
baş
păr = şaş
ochi = koz
nas = murın
nări = tanawlar
gură = awîz
buză = erîn
bărbie = iyek
ureche = qulaq
frunte = mannay
obraz = bet
barbă = saqal
mustaţă = mîyik
geană = kîrpîk
sprânceană = qaş
dinte = tîş
limbă = tîl
gât = moyîn
umăr = omîz
picior = ayaq
genunchi = tîz
călcâi = tobîq
mijloc = bel
mână,braţ = qol
palma = aya
subraţ = qoltîq
cot= tîrsek
deget = parmaq
unghie = tîrnaq
inima = curek
ficat = bawır, qaracîger
intestin= barsaq
burta = qursaq
stomac = miyde
os = suyek
laringe = kekîrdek
bronhie = solîşborîşîgî
ombilic = kundîk
maxilar = şenelek
şold = qalşa
coastă = qabîrg'a
plămâni = aqcîgerler
rinichi = boyîr
sân = emşek
piept , stern = kokrek
pleoapa =kozqapag
talpa = taban
ceafa = ense
spinare = arqa
muşchi = adale
pancreas = mideastî bezî

Desene animate in lb. tatara

0 comentarii

Enver Izmailov (muzica)

0 comentarii

Enver Izmailov - Tatarligim (Tatarian folk song)tatar-tatarman.blogspot.com



Enver Izmailov Trio - The balkans/ tatar-tatarman.blogspot.com


Enver Izmailov Trio - Yalta / tatar-tatarman.blogspot.com


Enver Izmailov Trio - Boina/tatar-tatarman.blogspot.com

Originea si evolutia problemei nationale a tatarilor

1 comentarii
Originea si evolutia problemei nationale a tatarilor
(scurt istoric)
Guner Akmolla

Celebrul testament al lui Petru cel Mare,bine ascuns de politicienii rusi si bolsevici,ne este cunoscut doar din surse externe,probabil ca vor mai trece secole pana va fi dat spre cunostinta lumii civilizate.
Drama poporului meu, drama tatarilor crimeeni incepe cu acest semn testamentar, este continuata cu o fidelitate gotica de Ecaterina a II-a, fiind implinita cu sfintenia bolsevicilor atei, prin Stalin.
Acest document al lui Petru cel Mare numit "Deliul" (Nebunul) de istoricii turci, cere urmasilor sai sa intinda pamanturile "pravoslavnicilor" rusi pana la Marea Neagra si Marea Mediterana. Inghitirea popoarelor din Balcani si desfiintarea Turciei apar ca fapte secundare , spiritul inca viu al "tatucului" Stalin ingrozind prin virulenta si secolul XXI-lea.
In anul 1783 tara trece sub stapanirea rusa iar depopularea zonei cunoaste mai multe forme, precum: confiscarea pamanturilor care apartinusera hanilor si cultelor, marimea exagerata a taxelor catre statul rus, saracirea celor care indrazneau sa se judece pentru pamantul lor, prigoana religiei islamice prin surghiunirea hogilor, a intelectualilor in Siberia sub diverse pretexte, prin desfiintarea scolilor de cult islamic, prin transformarea geamiilor(moscheilor) in biserici, prin arderea cartilor din marile biblioteci, prin interzicerea oricarei editari in limba materna de opere sau manuale scolare, prin acordarea de drepturi speciale colaborationistilor, prin condamnarea fara judecata a celor care incercau sa se impotriveasca ordinelor tariste(apoi bolsevice,fireste).
Asa a inceput un mare proces de stramutare fortata din meleagurile stramosesti in zone in care inca nu exista stapanirea rusa.Muhtegep Ulkusal, in opera sa de mare valoare nationala si internationala, "Tatarii-turci crimeeni (ieri,azi maine)" din care citez ordinul dat de Potemkin personal in 1794,catre Grigore Alexandrovici ca tatarii sa fie scosi in 24 de ore din zonele apropiate de tarm...Valuri dupa valuri se "muta" tatarii din Crimeea cu incepere din anii 1785, 1788, 1790, 1804, 1812, 1829, in numar mare, de 200000, 300000, precum atesta documentele, precum "plang cantecele de pribegie". Drama a durat pana in zilele noastre, cu ani de prigoana cumplita, cum a fost perioada 1860-1880, dar mai ales perioada de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, 1943-1944.
Stalin ordonase inca din 1941 depopularea totala de tatari a Crimeii. Sfarsitul razboiului, mai precis primavara anului 1944 devine un prilej de a acuza mai multe popoare de origine turcica de fraternizare cu nemtii si de tradare, pentru a executa cel mai crud genocid: ramane nici un tatar crimeean in Crimeea!
Presimtind, tatarii din Crimeea au inceput sa fuga din calea "victorioasei armate rosii", multi incercand sa ramana in Romania. Atunci comunitatea tatara din Dobrogea a organizat un Comitet de ajutorare a refugiatilor, ocrotind, gazduind, trimitand pe cei doritori fie in Turcia, fie in SUA.
23 august 1944 a inceput pentru mica noastra natiune cu spaima veche din patrie, venirea rusilor in calitate de ocupanti, insemnand "vanarea tatarilor crimeeni", surghiunul lor in Siberia. Multi s-au predat pentru a salva de repercursiuni pe cei care-i adaposteau, multi au fost prinsi, putini au ramas sperand in salvarea prin venirea americanilor!
Din 1945 comandamentul rus urmareste pe cei care au facut parte din acest comitet national tatar, arestand chiar pe liderul nostru, Negip Hagi Fazîl si pe hogea din Albesti, Abdula Veli Şaip in toamna anului 1945. Ei au reusit sa scape ajutati si de conjunctura favorabila a razboiului neterminat inca in vest si acesta miscare de trupe a mai ingaduit cativa ani de libertate pentru cei care se dovedisera capii miscarii nationaliste tatare.
Anul 1948 insa a cutremurat populatia tatara prin arestarea lui Negip Hagi Fazîl, luptator neinfricat, nationalist convins, poet, dramaturg, un militant pentru recunoasterea drepturilor tatarilor in propria lor patrie. peste 5 (cinci) zile cadavrul omului cunoscut in tara si strainatate, purtand urmele unor torturi inimaginabile, este depus la morga!
Negip Hagi Fazîl a organizat reteaua de primire, repartizarea in sate, a sustinut cu banii lui, bani pe care-i castiga vanzand grau chiar armatei ruse, el stia cine se mai afla dintre personalitatile crimeene in tara, el era mintea si sufletul intregii rezistente tatare in calea rusilor si a comunistilor. De aceea a fost primul arestat si omorat de siguranta constanteana in 20 octombrie 1948, cand avea 42 de ani.
NEGIP HAGI FAZIL ESTE EROUL TATARILOR DIN ROMANIA SI DIN LUME.

fragment din "Tatarii in istoria romanilor" vol. I; editura Muntenia

Melodie karakalpak

0 comentarii

"Un An Nou Fericit ! "... in lumea turcică.

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
Canı Senenız Kayırlı Bolsın!(Dobruca Tatarca)
















Yeni Yılınız Kutlu Olsun!(Turcia)
Canı yılınız kaırlı (mubarek) bolsın! (Kırım Tatarca)
Sezne yanga yıl belen tebrik item! (Kazan Tatarca)
Ceni cılınız kutlu bolsun! (Moldova Tatar ağzı)
Yeni yılınızı kutlerim! (Gagauz)
Yeni iliniz mübarek olsun! (Azeri)
Teze yılınızı gutlayaarın! (Turkmen)
Yengi iliwiz mubarak olsun! (Kerkük/Erbil Turkmen)
Yengi iliyiz mubarak olsun! (Irak Türkmenleri)
Yengi yılıngız mübarek bolsun! (Özbek)
Yengi yılıngızğa mübarek bolsun! (Yeni Uygur)
Cangı cılıngız kuttu bolsun! (Kırgız)
Canga cılıngız kuttı bolsın! veya Cana cılınız ben !(Kazak)
Canga cılıngız kuttı bolsın! (Karakalpak)
Hezze yangı yıl menen kotlayım! (Başkurt)
Cangngı cılığıznı alğışlayma! (Karaçay-Malkar)
Yana yılınız men! (Nogay)
Yangı yılıgız kutlu bolsun! (Kumuk)
Sizni yanhı yıl bıla kutleymın! (Karay/Karaim)
Naa çılnang alğıstapçam şirerni! (Hakas)
Caa çıl-bile bayır çedirip or men! (Tuva)
Slerdi cangı cılla utkup turum! (Altay)
Naa çıl çakşı polzun! (Şor)
Ehigini şanga cılınan eğerdeliibin! (Sahaca / Yakutça)
Sene sul yaçepe salamlatap! (Çuvaşça)