⇒⇐ MEN TATARMAN TATARMAN, DUNYAG'A QOL ATARMAN, YAMANLÎQTAN QAȘARMAN, YAQȘÎLÎQMAN YAȘARMAN, QAYDA BARSAM AYTARMAN, MEN TATARMAN TATARMAN!⇐⇐********* Qoș keldînîz saypamîzg'a! Qapîmîz așîq torîmîz boș!

Akrabalık / Gradele de rudenie

3 comentarii


tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Tuĝan, Aqraba = ruda, rubedenie
Asabay, Sabaqtaş = prieten apropiat, coleg

Nenniy = mama
Babay = tata
Anniy = bunica
Ababay = bunic
Atababay = cel mai in varsta din casa
Ananniy = cea mai in varsta din casa
Qart-anniy = strabunica, bunica
Qart-babay = strabunic, bunic
Qartiy = femeie batrana
Qart = batran
Qart aqay/apaqay = barbat/femeie in varsta

Qardaş = frate
Abiy = nene, frate mai mare
Ablay, Abay, Tatay, Daday = tanti , sora mai mare
Eke = frate/sora mai mica

Aqa = frate mai mare
Kence = mezinul familiei
Kencebike = mezina familiei
Alay = matuşa din partea tatalui
Tiziy, tizannay = matuşa din partea mamei
Enıştiy = sotul matusii
Cengiy, cengannay = sotia unchiului
Day = unchi - fratele mamei
Daybabay = unchiul mamei
Amcay = unchi din partea tatalui
Torın = nepot
Bacanaq = cumnat/ă
Kıyew = ginere
Quda = cuscra
Qudaqay = cuscru
Totay = sora sotului, cumnata
Uylı = casatorit
Kelın = mireasa,nora
Kelınşek = tanara mireasa
Qaynana = soacra
Qaynata = socru
Vekıl-babay/neniy = naş /naşa
Boydaq = celibatar

Aqay = barbat,sot
Apaqay = femeie,sotie
Ana = feminin(gen), femeie, mama
Ata = masculin (gen), barbat, tata

Ul = baiat, fiu
Bala = copil
Bebiy, Bebiyşık = bebelus
Qız/Qızşık = fata/fetita, fiica

Caş = tanar
Qîsqayaqlĭ = tanara, domnisoara
Egız = geaman
Ibanay = moaşa
Sutanay = doica
Qonaqbay = gazda
Qonaq, Mısapır = musafir
Qomşı = vecin
Arqadaş = amic, prieten
Dost = prieten intim, confident, iubit

Qoranta = familie

Qan = conducator tatar
Qaĝan= conducator suprem, regele regilor
Qaĝanna = sotia conducatorului suprem
Qanım = sotia conducatorului suprem,regina

Bay = om instarit,bogat
Bayan = sotia unui om bogat
Bey = domn
Bike = doamna,-şoara
Mırza = aristocrat, persoana de seama
Colbaş = lider,sef
Coldaş = calator

Sabiy = copil sarman
Oksız = orfan
Qaralı = in doliu
Tul aqay/apaqay = vaduv/vaduva



Aywanlar / Animale

0 comentarii
Aywan= animal
Quş = pasăre
Balîq= peşte
Qurt = vierme
Sincap = veveriţa
Tokran = ciocanitoare
Gömelek = fluture
Aqquş = lebăda
Carqanat = liliac
Domîz = porc
Barqîldaq , ordek = raţa
Papiy = raţusca,pui de raţa
Şîrkiy= ţânţar

Tawîq = găina
Qoraz = cocoş
Siyîr = bovina,vită
Ogîz = bou
Bug'a = taur
Tüwe = junincă
Tana = viţel
Bîzaw = viţel nou-nascut
Ayu = urs
Atapepiy/pepiy = curcan/curcă
Aygîr = armăsar
At = cal
Tay = mânz

Mîşîq = pisica
Qotay = motan
Bödene = prepeliţa
Boşîq = căţeluş, pui de câine
Tawar = turmă de oi sau capre
Şekîrtke = lăcusta
Șegertkı, Kesertkı, Kesquyruq = șopârla
Qaşqîr = lup
Tüye, dewe = cămila
İt = câine
Qîmîrsqa = furnica
Süme = molie
Kögerșîn = porumbel
Qoy = oaie
Şîbîn = musca
Eşkî = capra
Şepiş = ied
Îşan = şoarece
Baqa = broasca
Bîcî = boboc de gâsca
Legelek = barza
Ş
îjawul = şobolan
Sîyîrşîq = graur
Zürapa = girafa
Şoşqa = purcel
Qaplîbaqa = broasca ţestoasă
Qoyan = iepure
Tazî = ogar
Qarîlg'aş = rândunica
Şîpşe = pui de găină
Bürşe = purice
Soqîrîşan = cârtiţa
Biye, baytal = iapa
Qongîz = gândac de bucătărie
Qantalay = ploşniţa
Cîlkî = turma de cai
Qîrgiy = uliu
Kökökmiyaw = cucuvea
Bayquş = bufniţă
Sasîq qongîz = scarabeu
Qîyîq = căprioara
Duwadaq = dropie
Qasartqî = căpuşa
Şöşamiyquş = coţofana
Orîmcek = păianjen
Boztorg'ay = ciocarlie
Bulbul = privighetoare
Balşîbîn, biy = albina

Eşek = măgar
Qaz = gâsca

Tîlk
î = vulpe
Kîrpî = arici
lan = şarpe
Qarg'a = cioara
Torg'ay = vrabie
Qoz
î = miel
Maim
în = maimuţa
Tog'an = şoim
Qaraquș, Şongîr = vultur, acvila

Ormekșî = păianjen

Tashvay (Uygur)

0 comentarii

Menim Adım Bulbuldur (Kirim)

0 comentarii

Cultura găgăuză

4 comentarii

Çekirge (Gagauz)

0 comentarii

Bir bala (Kazakhstan)

0 comentarii

Kalayli kazan (Kirim)

1 comentarii

Dictionar tatar - roman

0 comentarii
http://www.tatars.eu/DictionarySearch.php

1453-Cucerirea Constantinopolului

0 comentarii

"Luceafarul" de Mihai Eminescu - in lb. tatara

9 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Tan yıldızı
Mihai Eminesku (aici si in română)


Bĭr zamanda bar eken
Masalda bĭr zamanda
Yüksek padışa ayleden
En güzel qız dunyada.

Bĭr tane qız ailede
Er sıyler nazlı eken,
Yücelermen o asken,
Ayday , yıldız ĭşĭnde.

Yüksek duwar salqınından
Adımların akete,
Aşıq bolğan yıldızıman,
Pencerıde körĭşe.

Uzaklarga , denızlerge,
Seiyr ete tuwganın ,
Kara gemı curgen yerde

Canlandırır colların.

Karar bugun , karar yarın,
Isteklerı canlana,
Aptalarman karaşıp,
Yıldız kızga aşık bola!

Tırsıgıne mannayın
Salıp rüya korgende,
Sewda totıra curegın,
Canı taşa süygıde.

Ottay cana er akşam
Yıldız kokke mıngende
Kara saray col aşsa
Kıza carıkka kelgende.

Adım , adım , artından
Odaşıkka cayıla,

Suwık şımşekten tokıp
Alewden bır pıyala.

Catmak uşun uzansa,
Toşegıne bu kızşık,
Koksınde tıiye, kollarga,
Kırpıgın yawaş cabıp.

Pıyaladan aydınlık
Ucudune togıle,
Balaban kolerge, cabıp,
Aylanılgan betıne.

Kulerek kız oga karay
Kaltıray o aynada,
Ruyasında karsılay,
Curegınde cabışa.

Yukusunda konışıp
Kızşık dertın anlata,
-Menım keşe Padışam,
Neşın yoksın? Kel maga!

Tuş aşaga, mulay yıldız,
Bır ışıkman tuz tayıp,
Kır uyume, tuşunceme,
Omırım aydınlatıp.

Kaltıray kıznı seslep,
Aşk canıgı kabara,
Çar çabık ozın atıp,
Denızlerge o bata.

Tegerşıktiy aylana,
Onın tuşken suwları,
Şaylı bır caş yarata
Korunmegen yerlerı.

Eşıktiy cengıl geşe,
Pencırenın kenarından,
Kolındakı degnege
Kamışlardan taç sargan. 

Caş bır voievod bola,
Cımşak altın şaşımen
Şıplak omızlarına,
Baylap kara ortımen.


Betın saydam kolgesı,
Mayşıraktay sarargan
Yakşı olın kozlerı,

Pırlantaday canlangan.


-Zor keldım, oz dunyamdan,

Seslep senın şakıruwın.
Menım babam koklerden,

Anam denız suwların.

Kelıp senın odana,

Yakın turup komege,

Kondım aşık aydınga,

Tuwdım suwlar ışınde.



Kel sen! Menım kıymetlım!
Bazgeş bılgen dunyannı,
Menmen Çolpan Yıldızı,
Bol sen menım kelınım!

Anda, mercan sarayda,

Yüzyıllarca yaşarsın,

Butun millet okiyanda,

Senı sesler, korersın!


-Ne guzelsın, rüyamda,

Melayke diy kornesın,
Maga aşkan colında,

Menı cüre kormezsın!


Yabancısın sen, maga,

Caltıraysın sert, cansız!

Men canlıman, sen mewta,

Bızlata menı kozın!

*

Keşer bır kun, keşer uş kun,

Kenede keşe bola,

Dalgaların padışası uşun,

Curegınde merak taşa.



Yukusunda hatırlap
Yıldız sewdası aşıla,

Curegınden ses kelıp

Denız beyın şakıra.

Tuş aşaga, mulay Yıldız,

Bır ışıkmen tuz tayıp,
Kır uyume, tuşunceme,

Omırım aydınlatıp!


Kokte, kıznı eşıtkende,

Yıldız aşktan canıp sone,
Kok aylana, bırden bırge,

Şo cöytılgan
yerıne.

Awa tola alewkerge,

Dunya olarman kaplana,

Khaos aşıla, derelerge,

Guzel bır bet yaratıla.

Kara şaşın ustunde

Taçı canganday bola,

Akikatten uşup kele,
Canıp kuneş otuna!


Aşıla kara kepınlık,

Mermer kollar korıne,

Tuşuncelı, mon, kelmek,

Yakışa cangız betıne.


Guzel kozler, ulu kozler,
 
Deren hayalday caltıray,
Tupsız ekı arzu bolgan,
Karangılık tolgan olay.


-Zor keldım oz dunyamdan,

Sesliyım dep, şundıde,

Kuneştır menim babam,

Anamda, sorasan, keşe.


Kel sen, menım kıymetlım,

Bazgeş bılgen dunnyannı,

Menmen Çolpan Yıldızı,

Bol sen menım kelınım.


Kel sen! Sennın sarı şaşıne

Tutayım taç yıldızdan,

Sen bol menım koklerinde

En aruw caltıragan.


Sen ogadarda şaylısın,

Hayllarda ciniysın sen,

Maga aytkan colın senın
Yakışmay eş, semen ketmem!


Merhametsız senın aşkın,
Curek tamırlarım sızlar,

Deren kozler kasta atıp,

Bakışların menı cagar.


Menım kokten ayırılganım

Istiysınmı, anlamadan?

Sen bır fanisın, suygullum,

Menım uşun olım yasak.


-Layık laflar karamayman

Başlamasında bılmiymen,

Anlaşıla aytkanların,
Kop manasın becermiymen.


Eger kanaatmen ıstesen
Menım senı suygenımnı,

Kel toprakka menım uşun,

Bol sende mendiy olımlı.

-Men olgenım ıstiysın sen
Bır obışmek uşun denış,

Istiymen bıl, menım suygım,

Korınmemış, er şiyden tış!


Ebet, guna yaratacak
Başka kanun alırman men,

Ebediyetmen baylanmak

Bolgan eken, kobarman men.


Aytıp kete...Kayıb boldı
Bır kızşık aşkın ıstep.

Kopkan kokten, ozın azdı,

Kayıb boldı, kokten sonıp.


*


va urma !
Tatarcası(in tătară): Güner Akmolla

Reţetă AYRAN

1 comentarii
Reţetă CAZMA(ayran)

- 300 ml iaurt
- sare -2 lingurite
- 500 ml apa

Se pun toate intr-un bol si se amesteca pana face spuma . O bautura ce se serveste in general la placintele cu carne.

Mongol - trailer

1 comentarii

Nomad (The Warrior) - Trailer

0 comentarii

By the Will of Genghis Khan - Trailer

2 comentarii

Elementele feţei şi simţurile in lb. tătară

4 comentarii

tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars




Reţetă ŞUBEREK

20 comentarii
Reţetă ŞUBEREK - placintă tătărească

Ingrediente pentru aluat:

-faina : 800 grame
-apa calduta :300 sau 350 ml
-sare-3 lingurite


Se framanta o coca adaugandu-se treptat apa si faina. In final coca nu trebuie sa fie vartoasa, dar nici foarte moale.

Imediat dupa ce este framantat, aluatul se taie in fasii lungi si grosute care se taie apoi in bucati mai mici din care se fac bile. Acestea se intind in foi rotunde si subtiri (atentie, nu trebuie sa fie mai groase de 3-4 mm, insa nici nu trebuie sa se exagereze ca sa devina transparente). Din cantitatile mentionate, ar trebui sa iasa 20-21 foi rotunde de marimea unei farfurii.

Ingrediente pentru umplutura:

-carne vita : 450 g
-ceapa uscata : 3 bucati
-sare
-piper (o lingura)
-un ou

Ceapa se taie foarte marunt. Carnea tocata se amesteca bine cu ceapa, piperul sarea si oul.

In fiecare foaie intinsa se pune o lingura de carne si se imprastie(pe jumatate din foaie) iar a doua jumatate, se pliaza peste prima, si cam la jumate centimetru de margine, aluatul este presat cu varfurile degetelor. Apoi, cu marginea unei farfurii mici se taie aluatul la 1mm de locul a fost presat cu degetele si apoi se indeparteaza marginile.

Din marginile taiate nu se mai fac alte foi (se pot praji insa separat obtinandu-se din ele "crocănţele" )

Suberek-ul se prajeste in ulei foarte bine incins. Se pun cam 2-3 cm(h) ulei in tigaie (suberek-ul nu trebuie sa fie acoperit de ulei).

Dupa ce s-a prajit, se scoate intr-o farfurie in care e lasat cateva secunde, dupa care se pune intr-un vas si se acopera cu un capac pentru a se pastra cald. E foarte important sa fie acoperit pentru ca aburii fragezesc foarte bine aluatul, acesta devenind mai moale.

UPDATE:

Influenţa limbilor tatara si turca asupra limbii române

3 comentarii
ASPECTE ALE RELATIILOR INTERCULTURALE ROMǺNO-TURCE: INFLUENTA LIMBII TURCE ASUPRA LIMBII ROMǺNE


Taking into account the two waves of Turkish linguistic influences which are evident into Romanian, my paper provides relevant examples of the way in which some of the most important linguistic aspects of the Turkish language influenced Romanian over centuries. Having studied previous research on the issue of these interrelations, I am trying to offer a classification of Romanian words of Turkish origin based on morphological classes (nouns, adjectives, adverbs, interjections) as well as on their semantic distribution. Special attention is paid to such specific suffixes as, -giu, -iu and -lâc since they were productive for a long time, being attached not only to words of Latin origin but also to borrowings from various modern Europeans languages. Finally, in highlighting the role of Turkish linguistic influence on Romanian, my paper also accounts for geographical variation showing that Moldavia is more conservative than Wallachia.

De-a lungul istoriei sale, poporul român a avut diverse si îndelungate relatii cu limba turcă. Factorii sociali, politici, economici, culturali nu puteau rămâne fără urmare în plan lingvistic.
Fructificând cercetările anterioare în domeniul relatiilor lingvistice româno-turce, prezentul studiu oferă o clasificare a cuvintelor de origine turcă pe clase morfologice (substantive, adjective, adverbe, interjectii), precum si distributia semantică a acestora; în ceea ce priveste formarea cuvintelor prin derivare, sunt mentionate sufixele -giu, -iu, -lâc, multă vreme productive în română, ele atasându-se si la termeni mosteniti din latină sau chiar la nelogisme savante. Cercetarea repartitiei dialectale a elementelor turcesti în limba română relevă uneori diferente între aria nordică si cea sudică, în sensul unei mai bune conservări a etimonului în Moldova fată de Muntenia, unde forma etimologică a fost mai bine adaptată la sistemul fonetic si morfologic al limbii române. Sunt doar câteva dintre aspectele deosebit de interesante ale influentei limbii turce asupra limbii române pe care articolul de fată îsi propune să le abordeze.

1. Studiile au arătat că în limba română se pot distinge două straturi de împrumuturi turcesti.
1. 1. Primul cuprinde cuvinte care au fost atribuite vechilor populatii de origine turco-tătară stabilite în aceste zone (în special pecenegi si cumani).
In cercetarea detaliată întreprinsă în legătură cu influenta orientală asupra limbii si literaturii române, Lazăr Săineanu arată că există mai multe grupuri de turci, care au avut contacte cu populatia românească în diferite etape ale istoriei, lăsând urme la nivelul lexicului românesc. Este vorba despre pecenegi, care, alături de nogai, afirma Săineanu, “au jucat un rol însemnat în istoria Europei orientale din sec. IX – XIII si în special în trecutul medieval al românilor.” (Săineanu, 1900, p XII). Urme lingvistice ale trecerii pe aici ale pecenegilor sunt toponimele Pecenisca, Peceneagul, Pecenevra. Cumanii au cuprins Moldova si Tara Românească începând cu anul 1086, unde ar fi rămas aproape un secol si jumătate (1086-1220). Din limba acestora ar fi rămas, în opinia lui Săineanu, peste 33 de nume topice si onomastice formate din Coman (Comana, Comanita, Comanca), precum si numele oraselor Teleorman (din Teli orman “pădure nebună”, adică “pădure deasă”), Caracal (de la cumanul Kara kala “castrum nigrum”), Iasi (din yassi “arcas”) (ibidem, pp. XIV-XV). Sunt considerate a fi de origine cumană cuvintele: beci (“subterană, pivnită boltită”), dusman, intrat în fondul principal lexical al limbii române, olat (“tinut”, frecvent în vechea istoriografie românească – Miron Costin, Neculce, Cantemir; astăzi iesit din uz), toi (cu sensul initial de “ospăt”, pierdut ulterior; se păstrează acela de “zgomot, larmă”, de unde verbul a toi, în Moldova “a striga”; sensul actual al lui toi este acela de “temei, punct culminant”: toiul petrecerii, toiul veseliei) (ibidem, pp. XVI-XVII). Astăzi, doar în expresia a fi în toi [n.n.]). Au mai fost atribuite acestei influente cuvintele: aslam “camătă”, înregistrat în textele românesti vechi (pentru discutia detaliată a termenului, vezi Săineanu, pp. XVII-XVIII), baltag, capcană, cazan (atestat în cumană), cioban, cobuz “un fel de chitară” (învechit), teanc (atestat în cumană), a (se) tolăni (Dimitrescu, 1978, p. 109). Densusianu considera că ar fi de origine cumană următoarele cuvinte: bardacă, catâr, chindie, chior, habar, hambar, haram, maidan, maimută, murdar, taman. La acestea, H. Wendt adăuga: buzdugan, dulamă, maramă, suman, tărâm etc (Wendt, 1960). In ceea ce priveste antroponimia, sunt considerate a fi de origine cumană unele nume românesti atestate în documentele din secolele al XIV-lea – al XVI-lea: Aslan, Balaban, Bărăgan, Buciuc, Cara, Carabă, Caraiman, Ciortan, Itu, Talabă, Ulan, Ulmes etc (Dimitrescu, 1978, p. 109).
1. 2. Influenta turcă (osmanlie) începe în Peninsula Balcanică în secolul al XIV-lea si durează până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Elementele turcesti au pătruns în limba română în această perioadă în două faze istorice:
(a) în secolele al XV-lea – al XVII-lea au pătruns o serie de cuvinte care au, în general, caracter popular, multe făcând parte din fondul principal lexical al limbii române; despre acestea, spre deosebire de cea de-a doua categorie (b), Săineanu afirma: “ele au pătruns în viata poporului, se bucură de o mare răspândire si au prins o formă definitivă în limbă” (Săineanu, 1900, p. LXXIII).
(b) cuvinte turcesti intrate în epoca fanariotă (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea), dintre care majoritatea au iesit din uz sau au căpătat, pe teren românesc, un sens ironic sau peiorativ. In legătură cu această categorie de turcisme, Săineanu afirma că “mai toate turcismele din ultima perioadă, de ordine politică si socială, au intrat definitiv în domeniul istoriei o dată cu disparitiunea domnilor fanarioti si deci si a influentei imediate a turcilor; o parte dintr-însele au rămas, dar neavând timp când să prindă rădăcini în limbă, au dobândit în gura românului o usoară nuantă de ironie si au căzut în sfera comicului, devenind o mină bogată de exploatare pentru literatura umoristică; această soartă curioasă a împărtăsit-o de altminterea elementul turc recent cu cel contemporan neo-grec, a cărui ultimă fază contrastează în seriozitate si persistentă cu grecismele anterioare epocii fanariote” (ibidem, pp. LXXII-LXXIII).

2. Cuvintele de origine turcească sunt relativ usor de recunoscut pentru că, asa cum arăta Lazăr Săineanu, “turcismele române au în cea mai mare parte accentul pe ultima silabă” (ibidem, p. L). Lingvistul român enumeră totusi o serie de exceptii de la această regulă, printre care prezenta dubletelor accentuale sau necesitatea diferentierii prin formă a unor cuvinte. El arată că, chiar dacă se face abstractie de aceste situatii speciale, există totusi un număr important de turcisme românesti care nu respectă oxitonia caracteristică si cvasigenerală (ibidem, p. LI); dăm doar cîteva exemple: acaret, amanet, atlas, babalâc, bidiviu, borangic, buzdugan, calcan, derbedeu, habar, hambar, huzur, taifas, talaz, taraf; tavan etc; unele sunt foarte usor de recunoscut, datorită vocalei finale accentuate -a (sau a diftongului -ea, cu -a accentuat): acadea, baclava, balama, basma, boccea, catifea, cazma, cherestea, chiftea, cismea, ciulama, dambla, dandana, dusumea, haimana, halva, lichea, lulea, macara, manea, mucava, musaca, musama, sarma, sofa, sandrama, tarla, telemea, trufanda, zeflemea etc.

3. În ceea ce priveste distributia pe clase morfologice a cuvintelor împrumutate din turcă, precizăm că cele mai numeroase cuvinte de această origine sunt substantive: acadea, acaret; amanet; arpagic; arsic; atlas; baclava; babalâc; bacsis; balama; baltag; berechet; boccea; buzdugan; bamă; basma; beci; belea; bidiviu; borangic; bumbac; bursuc; butuc; cafea; caimac; calcan; caldarâm; capcană; capot; catran; chef; cherem; chiabur; chindie; chiul, ciob; cascaval; cataif; catifea; catâr; cazan; cazma; ceaun; chebap; cherestea; chibrit; chilipir; chimion (si în varianta chimen); chiosc; chirie; cioban; ciomag; ciorap; ciorbă; cismea; ciulama; cântar; condur; curmal; cusur; dambla; dandana; derbedeu; dovleac; dud; dugheană; dulgher; dusumea; farfurie; fes; fistic; geantă; gherghef; ghiol; ghiotură; ghiuden; ghiveci; habar; hac; halat; haimana; hal; halal; halva; hamal; hambar; haram; harbuz; hatâr; haz; hazna; huzur; herghelie; geam; iahnie; iaurt; ibric; lalea; lichea; lighean; liliac; liman; lulea; macara; magiun; mahon; maimută; manea; maramă; mărgean; moft; moftangiu; moloz; mosafir (si musafir); mucava; musaca; musama; nufăr; nur; odaie; papară; papuc; pastramă; pilaf; rachiu; rahat; salcâm; sarma; sidef; sofa; soi (“rasă”); surghiun; susan; sal; sandrama; siretlic; sis; tabiet; taifas; talaz; taman; tarabă; taraf; tarhon; tarla; tavan; telemea; tertip; tuci; tutun; tărâm; toi; trufanda; zambilă; zarzavat; zeflemea; zor; zuluf.
O clasă morfologică destul de bine reprezentată este aceea a adjectivelor: bondoc; caraghioz; chefliu; chel; chior; coscogea; hain; mahmur; mofluz; mucalit; murdar; nurliu; palavragiu; sadea; sasiu; siret (“istet”); tembel; zevzec.
Amintim câteva adverbe de origine turcească: abitir; barim/barem; basca; ioc “nu”; tiptil; precum si o serie de interjectii: aferim, aman, avan, bre, halal, sictir etc.
În ceea ce priveste clasa morfologică a verbului, este de retinut că nici un verb turcesc nu a fost preluat de română; explicatia este, probabil, faptul că finala infinitivelor turcesti (-mak si -mek) nu este susceptibilă de a fi adaptată la limba română (ibidem, p. LXV). În schimb, există în română multe verbe derivate de la substantive turcesti, si care se conjugă, cu exceptia lui amaneta (amanetez), ca verbe de conjugarea a IV-a: a boi, a căftăni, a călăuzi, a căni, a cântări, a căsăpi, a cătrăni, a chefui, a chiorăi, a ciomăgi, a (se) fâstâci, a se fuduli, a huzuri, a mazili, a murdări, a schingiui, a sulemeni, a surghiuni, a tăbăci, a zăpăci, a zori (ibidem, pp. LXV-LXVI).

4. Lexicul
În amplul studiu citat mai sus, Lazăr Săineanu oferă o clasificare a cuvintelor turcesti în limba română si unele evolutii semantice (Săineanu, 1999, pp. 420-426).
4.1. O trecere în revistă a tuturor elementelor împrumutate din turcă arată că majoritatea denumesc realităti ale vietii materiale si, pe lângă politică si artă militară, se referă la nume de plante, animale si minerale, la casă, îmbrăcăminte si alimente, meserii, comert si industrie; sunt inexistenti termenii abstracti, precum si cei referitori la viata religioasă si intelectuală. Termenii, unii deja iesiti din uz sau cu circulatie regională, au fost preluati din lucrarea lui Săineanu (ibidem, pp. 3-392).
a. politică: bas-; bei; beizadea; caimacam; divan; han (“domnul tătarilor”); pasă; pasalâc;
b. termeni militari: aga; alai; arnăut; bimbasă; buluc; călăuz; cazac; ceaus; duium; ghiulea; iama; iatagan; ienicer; iures; leafă; lefegiu; meterez; palos; spahiu; surlă; zaherea;
c. plante: abanos; anason; arpagic, bamă; bostan; bumbac; chimion (si în varianta chimen); curmal; dovleac; dud; fistic; harbuz; iasmin; lalea; liliac; nufăr; pătlăgea; salcâm; susan; tarhon; tutun; zambilă;
d. animale: bidiviu; bursuc; calcan; catâr; ciortan; gugustiuc; herghelie; liliac; maimută;
e. minerale: chihlibar (si în varianta chihlimbar); fildes; mărgean; sidef;
f. casă, constructii: acaret; anteriu; beci; cercevea; chepeng; chiosc; ciardac (si cerdac); dusumea; geam; hambar; odaie; paiantă; sandrama; tavan;
g. îmbrăcăminte: aba; basma; binis; cabanită; caftan; capot; ciorap; condur; fes; fotă; giubea; halat; ilic; iminei; maramă; papuc; sal; salvari; testemel; tichie;
h. alimente: acadea, baclava; cafea; caimac; cascaval; cataif; chebap; chiftea; ciorbă; ciulama; cuscus; farfurie; felegean; ghiuden; ghiveci; halva; iahnie; iaurt; ibric; ienibahar; magiun; musaca; papară; pastramă; peltea; pilaf; rachiu; rahat; sarailie (si serailie); sarma; serbet; telemea; zarzavat;
i. meserii: bacal (Muntenia: băcan); badana (Muntenia: bidinea); boiangiu; cafegiu; caicciu; calfă; cazangiu; cazma; cioban; cismegiu; dughengiu; dulgher; gelat; gherghef; hamal; hamalâc; herghelegiu; iaurgiu; macara; moloz; papugiu; pastramagiu; tutungiu; zarzavagiu;
j. comert si industrie: amanet; atlas, beslic; boia; borangic; calp; calpuzan; calpuzanlâc; cântar; catifea; cazan; cherestea; chibrit; chilipir; chilipirgiu; chirie; dugheană; ghiotură; hac; magaza (si magazie); mofluz; musteriu; oca; para; samsar; samsarlâc; tarabă;
k. diverse: abitir; ageamiu; arcan; babalâc; bacsis; balama; baltag; berechet; boccea; bondoc; bre; buzdugan; calabalâc; caldarâm; calup; catran; chef; cergă; chefliu; chel; chior; chiul, chiulhan (si chiolhan); ciomag; cismea; coscogea; cusur; dambla; dandana; ghiol; geantă; habar; haimana; hain; hal; halal; hap; hatâr; haz, huzur; iatac; lichea; lighean; liman; lulea; mahmur; mahon; manea; marafet; moft; mosafir (si musafir); mucalit; mucava; murdar; musama; nai; palavră; palavragiu; sadea; sictir; sofa; soi (“rasă”); surghiun; siret (“snur sau panglică”); siret (“istet”); siretlic; sis; taifas; talaz; taman; taraf; tărâm; tarla; tembel; temenea; tertip; tiptil; toi; trufanda; zeflemea; zevzec, ziafet (si zaiafet); zor;
4.2. Formarea cuvintelor. Sufixe
Sufixele păstrate din turcă sunt destul de bine reprezentate din punctul de vedere al productivitătii, ele atasându-se si la cuvinte de alte origini: “Numărul sufixelor si al particulelor turcesti care au intrat în limba noastră, arăta Săineanu, dovedesc asemenea o circulatiune intensivă.” (ibidem).
a. -giu, -ciu < style="font-style: italic;">5. Semantica
O serie de cuvinte turcesti si-au schimbat, în limba română, sensul, dobândind un sens figurat, metaforic sau unul ironic. Astfel: bucluc a primit sensul de “belea”; catran, la origine termen de marină, a devenit verb: a se cătrăni; lichea, cu sensul initial de “pată”, a ajuns să însemne “om pătat, secătură”; mucalit, la origine “actor”; pehlivan, la origine, “voinic, atlet”; caraghioz era numele arlechinului într-o farsă foarte răspândită; marafet, “stiintă, talent”, astăzi, cu sensul de “viclenie, afacere necurată, încurcătură”; tertip, “proiect, plan”, astăzi “intrigă, smecherie”.
Alte cuvinte au suferit o generalizare de sens (mai ales termeni care initial făceau parte din vocabularul militar): alai “regiment” > “paradă domnească” > “multime de oameni” (uneori, folosit chiar cu sens depreciativ); besleagă “căpitan de beslii” > “bătrân, bătrân nevoias”; buluc “companie de soldati” > “gloată, droaie, grămadă”; bulubasă “căpetenia unui buluc” > “mai-marele unei satre de tigani”; chilipir “prada soldatilor în război”> “lucru usor / ieftin dobândit”; dandana “pompă militară” (sinonim cu alai) > “gălăgie” > ”încurcătură”; leafă “soldă” (în special solda lunară a ienicerilor”), de unde lefegiu (soldat); salahor însemna, initial, “săteanul care, scutit de dări, lucra la repararea unor fortărete”.

6. In legătură cu repartitia dialectală în limba română a elementelor turcesti, Săineanu face câteva constatări importante:
a. Persistenta turcismelor în poezia populară din Muntenia, Moldova si Bucovina, Dobrogea demonstrează că influenta orientală nu s-a mărginit numai asupra claselor înalte, ci a fost “rezultatul necesar al unor raporturi intime si îndelungate.” (ibidem, p. LXXIII)
b. In Moldova s-a conservat uneori forma “primitivă” (etimologică – n.n.) mai bine decât în Muntenia, unde a fost “oarecum românizată”) si dă ca exemple o serie de forme paralele (ibidem, pp. LXXIII-LXXIV). In legătură cu repartitia dialectală, Săineanu mai arată că “unele turcisme foarte populare sunt înlocuite în Moldova (în total sau în parte) cu corespunzătoare de origine greacă sau slavă: ciorap (căltun), caldarâm (pavea), cearsaf (prostire), dud (agud), peschir (prosop) […]; dar si viceversa, însă mai rar: babacă si neneacă (proprii Moldovei), duducă (domnisoară), dugheană (prăvălie). […] Alteori figurează în cele două tări [Muntenia si Moldova – n.n.] cuvinte diferite, dar de aceeasi origine orientală: bostan – dovleac, capangă – capcană, haraba – chervan” (ibidem, p. LXXIV):


Moldova

bacal
badana
derbeder
dusamè
magaza
meiden
nohot
tiutiun

Muntenia

băcan
bidinea
derbedeu
dusumea
magazie
maidan
năut
tutun


BIBLIOGRAFIE:

Ovid Densusianu, Aspecte lingvistice ale păstoritului, Bucuresti, 1930.

Vladimir Drimba, Paralele sintactice si frazeologice turco-române, în DR, XI (1948), pp. 202-212.

C.C. Giurescu, Împrumuturi cumane în limba română: odaie si cioban, în SCL, XVII (1961), pp. 205-213.

Enver Mamut, Influenta limbii române asupra graiurilor tătăresti din Dobrogea, în AUBLCO, 21, 1972, pp. 165-181.

Lazăr Săineanu, Influenta orientală asupra limbii si culturii române, I-III, Bucuresti, 1900.

H. Wendt, Die türkhischen Elemente im Rumänischen, Berlin, 1960.


Lect. dr. Aida Todi
Universitatea „Ovidius” Constanta

" Criticilor mei" de Mihai Eminescu - in limba tatara

0 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars

Eleştırıcılerıme 
Mihai Eminesku 

Şeşek koptır, sade oyı
Dunyada tukım atar,
Qalĝanları teyden solıp
Topraqta olı catar
Aytacaq şiyın bolmasa.
Qolaydîr şiir yazmaq
Şıncırıqlı boş laplarnı
Can canĝa toplap.
Lakın hayat qapısında
Art artqa sıralanĝan
Şeşeklerdiy , dunyaĝa
Korış qapısın salĝan
Bır suruw saĝış , tuşınce ,
Zıyınnı qırpalasa ,
Bolarĝa can bermez edı
Curegınnı caqsa.
O zaman oz dertıne
Qaydan derman tabarsın ?
Qaysı tınıq , buz qarayışlı
Yarĝışqa baş urarsın ?
O zaman tuyĝına uyĝın
Soznî qaydan alîrsîn ?
Tuşıngende başına kok
Sogecektiy sanırsın .
Eleştırmecıler , sızge
Istiymen qatırlatmaq:
Aytacaq şiyın bolmasa ,
Qolaydır şiir yazmaq !

Tatarcası(in tătară) : Ismail Ziyaeddin

"Ce te legeni codrule" de Mihai Eminescu - in limba tatara

3 comentarii
tatar,tatarca,tatarşa,tatarlar,tatarlık,tatarım,tatarman,tartar,tatars
Orman , neşın terbetılesın?
Mihai Eminesku
 



- Orman , nedır kederın? Dalın , neşın iyesın?
Neşın terbetılesın?
- Neşın terbetılmiyım?
Vaqıtım geşe nışliyım?
Kun qısqa , ay keşe,
Yapragım sıyrekleşe.
Cel yapragım can ura
Cırşılarımnı quwa,
Cel ura ep bır yaqtan,
Qış yaqlaşa uzaqtan.
Tıyme , terbetıliyım,
Quşşıqlarım , koriyım,
Dal pıtaqlı agaşlar
Ustınden qarılgaslar
Uşalar, ep baralar
Oylarımnı alalar.
Baatım da uşıp kettı,
Bo menı dertlı attı.
Keleler sıra-sıra,
Kaswetlı kok warara.
Zamanlarday agalar,
Qanatların qagalar.
Viran etıp , soldırıp
Endı uzaqlaştılar,
Men sagınıp qalaman,
Şaytıp gonlım alaman.

 
Tatarcası(in tatara) : Tasin Ibraim

Nawrez-ul in Azerbaijan

0 comentarii

Izzet - My security

0 comentarii

Izzet - My security

Izzet - Qoy Tim Tim

0 comentarii

Izzet - Qoy Tim Tim

Azerbaijan

1 comentarii

Azerbaijan

Zarema Alieva - Crimean melodies

0 comentarii

Zarema Alieva - Crimean melodies

Boztorgay - Kirim kizi(Crimeanca)

0 comentarii

Boztorgay - Kirim kizi(Crimeanca)

Boztorgay - Ay nenni

0 comentarii

Boztorgay - Ay nenni

Serega - Qora Bumer [rap in lb. bashkira ; Bashkiria]

0 comentarii

Serega - Qora Bumer
Asculta mai multe audio Muzica

Susanna Memetova - Dagdan da endi bir kozu

0 comentarii

Susanna Memetova - Dagdan da endi bir kozu

Susanna Memetova - Guzel Kirim(Frumoasă Crimee)

0 comentarii

Susanna Memetova - Guzel Kirim(Frumoasă Crimee)

Susanna Memetova - Kamuşa

0 comentarii

Susanna Memetova - Kamuşa

Dj Bebek - Never leaving me

0 comentarii

Dj Bebek - Never leaving me (life style mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Whisper in my soul

0 comentarii

Dj Bebek - Whisper in my soul (real rock mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Men sana selam yollarim

0 comentarii

Dj Bebek - Men sana selam yollarim (love mix edition)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Askerler

0 comentarii

Dj Bebek - Askerler (energy club mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Oyle Ola

0 comentarii

Dj Bebek - Oyle Ola (original mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Kelin

0 comentarii

Dj Bebek - Kelin (my pleasure mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Nastratin Hogea(teatru radiofonic)

0 comentarii

Nastratin Hogea - dupa povestiri de Anton Pann (teatru radiofonic)

Entzer - Mane

0 comentarii

Entzer - Mane

Entzer 2

0 comentarii

nunta turco-tatara

Entzer - Kawe ictim

0 comentarii

Entzer - Kawe ictim (nunta)

Entzer - Aywa cicek acmis

0 comentarii

Entzer - Aywa cicek acmis (nunta)

Entzer - Arabasi tingirdai

0 comentarii

Entzer - Arabasi tingirdai (nunta)

Oyun Awasi

0 comentarii

nunta turco-tatara - Oyun Awasi

Lutfi - Annem

0 comentarii

Lutfi - Annem

Entzer - Canim benim

0 comentarii

Entzer - Canim benim

nunta 2

0 comentarii

nunta turco-tatara

nunta

0 comentarii

nunta turco-tatara 3

Entzer

0 comentarii

nunta turco-tatara

Kirim Tatarlari - Mishor kizi

0 comentarii

Kirim Tatarlari - Mishor kizi

Alie Djivan - Esil yaprak

0 comentarii

Alie Djivan - Esil yaprak

Zarema Alieva - The flight of the soul

0 comentarii

Zarema Alieva - The flight of the soul
Asculta mai multe audio Muzica

Makam ve Afize - Degermen

0 comentarii

tatarman} Makam ve Afize - Degermen

Dj Bebek - Zurna awasi (enextended mix)

0 comentarii

Dj Bebek - Zurna awasi (enextended mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Dj Bebek - Mamut sultan (kaytarma)

0 comentarii

Dj Bebek - Mamut sultan (kaytarma)
Asculta mai multe audio Muzica

Sattarik - Akordeon (rmx)

0 comentarii

Sattarik - Akordeon (rmx)

Sarvar - Football [uzbek-tatar hip-hop]

0 comentarii

Sarvar - Football (h-h)
Asculta mai multe audio Muzica

Makam - Durku

0 comentarii

Makam - Durku

Makam ve Afize Kasara - Cigirme

0 comentarii

Makam ve Afize Kasara - Cigirme

Makam -Bahcesaray araliklari

0 comentarii

Makam -Bahcesaray araliklari

Makam ve Afize Kasara - Kaynana ciri

0 comentarii

Makam ve Afize Kasara - Kaynana ciri

Afize Kasara - Tan yildizi (Luceafarul)

1 comentarii

Afize Kasara - Tan yildizi

Izzet - Bu dunyada

0 comentarii

Izzet - Bu dunyada

Izzet - Bahcalarda kestane

0 comentarii

Izzet - Bahcalarda kestane

Izzet - Zulmet

0 comentarii

Izzet - Zulmet

Izzet - Olmem men

0 comentarii

Izzet - Olmem men (promo)

Izzet - Ici kormadi yuregin

0 comentarii

Izzet - Ici kormadi yuregin

Izzet - Fesim ketti deryaga

0 comentarii

Izzet - Fesim ketti deryaga

Farmazon - Anekdot (anecdote)

0 comentarii

tatarman} Farmazon - Anekdot (anecdote)
Asculta mai multe audio Divertisment

Gider'de isen

0 comentarii

tatarman} KirimTatarlari - Gider'de isen

Dj Bebek - Meydan

0 comentarii

tatarman} Dj Bebek - Meydan (www.meydan-fm.com)
Asculta mai multe audio Muzica

Belbek ve Alie - Edie

0 comentarii

tatarman} Belbek ve Alie - Edie

Boyna

0 comentarii

tatarman} Kirim Tatarlari - Boyna

Dj Bebek - Come baby

0 comentarii

Dj Bebek - Come baby ! (tatar party mix)
Asculta mai multe audio Muzica

Belbek ve Alie - Arzin yiri

0 comentarii

tatarman} Belbek ve Alie - Arzin yiri

Belbek ve Alie - Bahcalarda kestane

0 comentarii

tatarman} Belbek ve Alie - Bagchalarda kestane

Belbek ve Alie - Yosmam

0 comentarii

tatarman} Belbek ve Alie - Yosmam

Belgin - Dobruca Ciftetellisi

0 comentarii

tatarman} Belgin - Ciftti Telli

Yalcin - Akay awasi (Annadan oksiz / Beş parmak)

0 comentarii

tatarman} Yalcin - Akay awasi (Annadan oksiz / Beş parmak)

Aydin - Caslik vs Mane

0 comentarii

tatari dobrogeni} Aydin - Caslik Baska (Mane)

Metin Celik -Tatarim

0 comentarii

Metin Celik -Tatarim (Tr)
Asculta mai multe audio Muzica

Minik Dualar Grubu - Uyku duasi

0 comentarii

Minik Dualar Grubu - Uyku duasi
Asculta mai multe audio Muzica

Minik Dualar Grubu - Anne ve Baba duasi

0 comentarii

Minik Dualar Grubu - Anne ve Baba duasi
Asculta mai multe audio Muzica

Minik Dualar Grubu - Yemek duasi (Tr)

0 comentarii

Minik Dualar Grubu - Yemek duasi (Tr)
Asculta mai multe audio Muzica

Turkish Military Marches - Estergon Kalasy

0 comentarii

Turkish Military Marches - Estergon Kalasy
Asculta mai multe audio Muzica

Turkish Military Marches - Ceddin Deden

0 comentarii

Turkish Military Marches - Ceddin Deden
Asculta mai multe audio Muzica

Turkish Military Marches - Osman Pasa Marsi

0 comentarii

Turkish Military Marches - Osman Pasa Marsi
Asculta mai multe audio Muzica

3 Shelale - ....

0 comentarii

tatarman} Shelale - ....
Asculta mai multe audio Muzica

2 Shelale - ....

0 comentarii

tatarman} Shelale - ....
Asculta mai multe audio Muzica

1 Shelale -...

0 comentarii

tatarman} Shelale -...
Asculta mai multe audio Muzica

KOLBASTI

0 comentarii

turceasca - KOLBASTI
Asculta mai multe audio Muzica

Instrumentala originala turceasca - Konyalim

0 comentarii

tatarman} Instrumentala originala turceasca - Konyalim
Asculta mai multe audio Muzica

harmandali zeybek / turk halk oyun havasi 2

0 comentarii

tatarman} harmandali zeybek / turk halk oyun havasi 2 {super}
Asculta mai multe audio Muzica

Harmandali zeybek / turk oyun havasi {Turcia}

0 comentarii

tatarman} Harmandali zeybek / turk oyun havasi {super}
Asculta mai multe audio Muzica

Turkmen folk song in Iran

0 comentarii

tatarman-Turkmen folk song in Iran
Asculta mai multe audio Muzica

TATARII - TYVA KYZTAR (Tuvan Girls-Mongolia)

0 comentarii

tatarman-TATARII - TYVA KYZTAR (Tuvan Girls-Mongolia)
Asculta mai multe audio Muzica

TATARII - TOZHU KYZY (Tozhu Girl-Mongolia)

0 comentarii

tatarman-TATARII - TOZHU KYZY (Tozhu Girl-Mongolia)
Asculta mai multe audio Muzica

Tatar love song (engl.)

0 comentarii

tatarman} Tatar love song (engl.)
Asculta mai multe audio Muzica

Tatar Jazz Trio

0 comentarii

tatarman-Tatar Jazz Trio
Asculta mai multe audio Muzica

Fin Tatar - Elmira

0 comentarii

tatarman} Fin Tatar - Elmira
Asculta mai multe audio Muzica

Dobruca Cifttetellisi 2

0 comentarii

tatarman} Dobroca Tatarlari - Ciftte telli 2

Dobruca Cifttetellisi

0 comentarii

tatarman} Dobroca Tatarlari - Ciftte telli 1

Kaytarma 2

0 comentarii

tatarman} Kirim tatarlari - Kaytarma
Asculta mai multe audio Muzica